Opinii Juridice

O mână de AJUTOR pentru Matei!

2012-01-26T07:23:00.004+02:00

O mână de ajutor pentru un prichindel !
O mână de AJUTOR pentru MATEI!

Matei abia a împlinit un anișor, anul trecut, în Luna Cadourilor. Avea doar două luni când a fost diagnosticat cu neuroblastom abdominal, o tumoare malignă localizată inițial în abdomen și coloana vertebrală. În februarie și aprilie 2010 a urmat două cure de chimioterapie iar în mai a fost operat. Tumora s-a redus semnificativ dar în coloană i-a rămas un rest tumoral de un centimetru care nu poate fi eliminat prin citostatice. În septembrie, la un examen RMN a reieșit că restul tumoral este în creștere. Octombrie și noiembrie au însemnat încă două ture chinuitoare de chimioterapie pentru un copil care încă nu împlinise un an. Iar cum cancerul are o doză tristă de ironie, tumoarea a devenit imună la citostatice. Singura șansă a micuțului cu ochi albaștri este operația la o clinică din Austria care are un procent de vindecare completă în cazul neuroblastomului de peste 90%. Costul tratamentului este de aproximativ 100 de mii de euro la care se adaugă câte 1167 de euro pentru fiecare zi de spitalizare. Fără să ținem cont de analize și investigațiile la care va fi supus în clinica austriacă. Până acum, părinții lui Matei au reușit să strângă aproximativ 70 de mii de euro.

Pentru a-l ajuta pe Matei, Bogdan Brylynski vă invită în acest weekend, la Arena Platoş pe toţi cei care doresc să dea o mână de ajutor acestui băieţel minunat şi care aşa o vor putea face!
Prin amabilitatea Buonavista Banqueting, două feluri de mâncare vor fi făcute în weekend special pentru Matei, iar banii adunați din vânzarea acestor două feluri vor merge către micuțul curajos ce se luptă cu cancerul. Sâmbătă, 28 ianuarie și duminică, 29 ianuarie, clătitele cu gem vor costa 6 lei iar bulzul ciobănesc 10 lei. Ambele feluri de mâncare pot fi comandate în restaurantul Buonavista, amplasat lângă apres-schiul stațiunii.
Pentru persoanele care doresc să doneze bani pentru a sprijini familia lui Matei în acest dur război o pot face prin transfer bancar în conturile RO75 RZBR 0000 0600 1002 0501 - Raiffeisen Bank, Agentia Apusului, titular SIMPĂLEAN IOANA ALINA - cont în lei și RO46 RZBR 0000 0600 1351 7388 - Raiffeisen Bank, Agenția Berceni , titular SIMPĂLEAN TRAIAN GHEORGHE; SWIFT : RZBRROBU - cont în Euro. Până în data de 13 martie funcționează și două linii de telefon apelabile doar din rețeaua Romtelecom 0900 900 200 - 5 euro/apel și 0900 900 202 - 10 euro/apel.
Mai multe detalii puteți găsi pe http://matei-sansalaviata.blogspot.com/.

Vă mulţumesc!

Copăcel. OJ la 4 ani

2011-12-16T13:15:00.006+02:00

Trebuie să mă recunosc învinsă de un puternic sentiment de melancolie.
Opinii juridice (OJ) împlineşte 4 ani.
Nu am nici cea mai vagă idee dacă aceşti patru ani înseamnă sau nu ceva.
Nu ştiu nici dacă OJ se încadrează în vreo categorie, dacă ar sta cineva să-l încadreze.
Nici dacă numărul 99.162 fiind istoricul general al afişărilor de pagină, numărate din mai 2009 este sau nu un număr util, dacă ar sta cineva să-l ia în calcul.
Habar n-am.
Şi sincer nici nu mă interesează. Niciodată nu mi-a plăcut să mă raportez la ce sau cum fac alţii şi asta nu pentru că aş deţine vreo formulă garantată, ci doar de frică să nu mă plictisesc.
Nici nu mi-am dat seama cum au trecut toţi cei patru ani, deşi ştiu precis la ce şi la cine m-am gândit când am scris fiecare postare.
Am primit aprecieri mai mult sau mai puţin sincere, mai mult sau mai puţin meritate. Nici asta nu mi se pare important, dar fără să fiu ipocrită recunosc că zâmbesc mulţumită când aflu că opinia mea a ajutat sau primesc un mail via OJ.
Pe de altă parte, oricât de neînsemnat ar fi OJ ca blog, în mediul offline mi-a complicat în modul cel mai plăcut existenţa.
Mi s-a dat ocazia să particip la nişte proiecte foarte faine şi am avut bucuria să fac parte dintr-o mică comunitate.
Sunt norocoasă să număr astfel prieteni noi :)
Şi asta mi se pare cel mai important.

Preţul corect. Dobânda remuneratorie şi dobânda penalizatoare

2011-12-04T16:21:00.004+02:00

Am senzaţia, aproape întotdeauna, că noţiunea de „preţ” este folosită şi percepută într-un sens peiorativ.
„Totul are un preţ”…şi de cele mai multe ori credem că acesta nu este corect.
Probabil şi din cauză că, de milenii, inducerea în eroare a fost asociată cu ideea de comerţ şi implicit de preţ.
Sunt cunoscute poveştile din Agora, piaţa publică a oraşelor greceşti, din sec IV î.e.n., poveşti care vorbesc despre vânzătorul de smochine care aşează în coş smochinele bune deasupra celor stricate.
În 2001 laureaţii premiului Nobel pentru economie, Akerlof, Spence şi Stiglitz au concluzionat, studiind impactul informaţiei asimetrice în economie, faptul că atunci când una din părţile contractuale are mai multe informaţii decât cealaltă rezultatul poate fi mai puţin decât optim… bineînţeles nu din perspectiva celui care deţine mai multe informaţii.

În aceeaşi ordine de idei şi din categoria „Ştiaţi că…":

Ordonanţa Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar a fost publicată în Monitorul Oficial nr.607/2011 şi a abrogat în mod expres dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti, aprobată cu modificări prin Legea nr. 356/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel că potrivit actului normativ părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii, atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti.

Se face astfel distincţie între dobânda remuneratorie, dobânda datorata de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei şi dobânda penalizatoare, dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă.

Este de menţionat faptul că în sensul legii prin dobândă se înţelege nu numai nu numai sumele socotite în bani cu acest titlu, ci şi alte prestaţii, sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă drept echivalent al folosinţei capitalului.

Rolul actului normativ apare ca fiind evident în cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi remuneratorii şi/sau penalizatoare, după caz, şi în absenţa stipulaţiei exprese a nivelului acestora de către părţi, se va plăti dobânda legală aferenta fiecăreia dintre acestea.

Cât se va plăti?
Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale.
În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art 3 alin. (3) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit prevederilor mai sus enunţate diminuat cu 20% şi nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de 50% pe an.
(art.3, alin.(3) din Codul civil: constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce consta în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ)

Nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica.

În raporturile juridice cu element de extraneitate, atunci când legea româna este aplicabilă şi când s-a stipulat plata în moneda străină, dobânda legala este de 6% pe an.

Valabilitatea nivelului dobânzii convenţionale se determină prin raportare la dobânda legala în vigoare la data stipulării.
Dobânda trebuie să fie stabilită prin act scris.
În lipsa acestuia se datorează numai dobânda legală.

Plata anticipată a dobânzii remuneratorii se poate efectua pe cel mult 6 luni, dobânda astfel încasata nefiind este supusă restituirii, indiferent de variaţiile ulterioare.

Dobânda se va calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate.
Cu toate acestea, dobânzile se pot capitaliza şi pot produce dobânzi în temeiul unei convenţii speciale încheiate în acest sens, după scadenţa lor, dar numai pentru dobânzi datorate pe cel puţin un an.
Cu toate acestea, dobânzile remuneratorii se pot capitaliza şi pot produce dobânzi. Aceste dispoziţii legale nu se aplică contractului de cont curent şi nici atunci când prin lege s-ar dispune altfel.

Dobânzile percepute sau plătite de Banca Naţionala a României, de instituţiile de credit, de instituţiile financiare nebancare şi de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementari specifice.

Dobânzii penalizatoare îi sunt aplicabile dispoziţiile art.1.535 şi ale art.1.538-1.543 din Legea nr. 287/2009, republicată, respectiv Noul Cod civil, privitoare la daunele moratorii, clauza penală, reducerea cuantumului penalităţilor, obligaţia principală divizibilă şi indivizibilă.

AIOS şi WWF. Salvaţi pădurile virgine!

2011-11-19T08:32:00.007+02:00

COMUNICAT DE PRESĂ

Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu s-a alăturat WWF România în susţinerea campaniei:

Salvaţi pădurile virgine!

În acest sens, voluntarii AIOS vor fi sâmbătă şi duminică prezenţi în Sibiu Shopping City, între orele 17.00 – 22.00, pentru a convinge sibienii să semneze pentru promovarea legii pădurilor virgine.
Sibienii vor putea vota pe tabelele voluntarilor noştrii, fie direct pe site-ul www.padurivirgine.ro, AIOS oferindu-vă şi această posibilitate în cele două zile în care vom fi prezenţi în Sibiu Shopping City.
Coordonatorii AIOS pentru acestă campanie sunt dnii. Alin Bratu şi Tudor Şt. Popa, precum şi dra. Gyongye Takacs.

"Suntem onoraţi că am fost aleşi de către WWF – cea mai importantă organizaţie nonguvernamentală de mediu din lume – de a promova această campanie la nivelul judeţului Sibiu. Încă odată, munca şi realizările asociaţiei noastre sunt recunoscute de către marii actori din acest câmp activ al societăţii. Ideea WWF România este una inspirată, necesară şi ne vom implica cu speranţa că această lege va fi adoptată în România.” a declarat dl. Răzvan Pop, preşedintele Asociaţei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu.

WWF România îşi propune prin această campanie să pună sub protecţie ultimele păduri virgine din România. Pe 24 octombrie 2011, WWF România a lansat, alături de ambasadorii şi susţinătorii organizaţiei, campania Salvaţi pădurile virgine!, cu scopul de a pune sub protecţie cele 250.000 de hectare de păduri virgine din ţara noastră, printre ultimele din Europa. Peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, în prezent, nicio formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal. ”Am iniţiat această campanie cu scopul de a arăta că vocile oamenilor şi implicarea lor pot crea o finalitate fericită, chiar şi în ţara noastră. Discuţiile sunt încurajatoare, ne bucurăm de deschiderea autorităţilor, dar avem nevoie de cele 100.000 de semnături şi de şi mai multă implicare, ca să ne asigurăm că această campanie va avea o finalitate concretă, şi anume asigurarea protecţiei integrale a tuturor pădurilor virgine din România”, a declarat Magor Csibi, Director WWF.

Somaţia de plată notată în cartea funciară. Contract de leasing. PAY UP!

2011-09-25T12:03:00.004+03:00

Pierzându-mi la un moment dat timpul haihui pe net, am citit undeva câteva rânduri potrivit cărora…ca fiinţe umane suntem înzestraţi cu minunata inteligenţă umană.

Forţând limitele contextului în care această idee a fost exprimată sunt tentată să argumentez contrariul.
Bănuiesc că şi fiecare dintre voi este în aceeaşi măsură convins de faptul că frecvenţa cu care se manifestă prostia umană este covârşitoare.
Dar să zicem că sunt pozitivă, cel puţin azi, şi nu mă abat de la cele citite…una dintre abordările utile este de a cultiva gândul: dacă situaţia sau problema este de aşa natură încât să poată fi remediată, atunci nu este nevoie să-ţi faci griji în legătură cu ea. Cu alte cuvinte, dacă există o soluţie sau o cale de ieşire din dificultate, nu e nevoie să fii copleşit de ea. Acţiunea adecvată este de a căuta soluţia. În mod clar e mai raţional să-ţi consumi energia concentrându-te asupra soluţiei, decât îngrijorându-te de problemă. Alternativ, dacă nu există nici o soluţie, nici o po-sibilitate de soluţionare, atunci nu există, de asemenea, nici un sens de a fi îngrijorat, deoarece oricum nu poţi face nimic. În acest caz, cu cât mai devreme ai acceptat acest fapt, cu atât e mai uşor pentru tine. Această formulă, desigur, implică în mod direct confruntarea problemei şi abordarea unei viziuni realiste. În caz contrar, vei fi în imposibilitatea de a afla dacă există sau nu o soluţie a problemei.

Nimic mai simplu.
Câteodată soluţia corectă este cea evidentă. Deschide ochii. Priveşte.

În speţă, însă …PAY UP!

Curtea de Apel Cluj.
Decizia nr.1243/2010

Judecătoria a admis plângerea formulată de petentul O.M.O. împotriva încheierii de carte funciară nr. 11694/2008 a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară S. şi SC B.L.T. IFN şi, în consecinţă, a fost anulată încheierea şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătoria a reţinut că, între SC B.L.T. IFN şi SC E.O.V. SRL, s-a încheiat un contract de leasing financiar în 2006, având ca obiect autoturismul marca „Mercedes ML”270 CDI.
Deoarece nu au fost achitate ratele, s-a solicitat de către executorul bancar notarea somaţiei de plată asupra imobilului înscris în CF nr. XXX, proprietatea lui O.M.O. Prin încheierea de carte funciară nr. 11694/2008, s-a dispus înscrierea în cartea funciară a acestei somaţii.
Petentul a arătat că încheierea este nelegală, deoarece nu există identitate între SC E. O.V. SRL şi persoana fizică O.M.O., bunul imobil asupra căruia a fost notată somaţia fiind bunul său propriu.
Conform dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 republicată, administratorul unei societăţi comerciale răspunde cu bunurile proprii pentru obligaţiile asumate de societatea pe care o reprezintă doar în situaţia în care societatea a fost declarată în faliment, conform legii insolvenţei, şi au rămas datorii neachitate.
Deoarece nu ne aflăm într-o astfel de situaţie, instanţa a considerat că, în mod abuziv, Biroul de cartea funciară a notat o sarcină asupra unui bun propriu al administratorului societăţii.
Însă, prin decizia Tribunalului Cluj, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei OCPI, a fost admis apelul declarat de intimata S.C. B.L.T. IFN S.A. contra sentinţei Judecătoriei S., care a fost schimbată în sensul respingerii plângerii, intimatul O.M.O. fiind obligat să-i plătească apelantei suma de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs.
În considerentele acestei decizii, tribunalul a reţinut că dosarul de executare silită are ca obiect titlul executoriu reprezentat de Biletul la Ordin emis de către SC E.O.V. SRL la data de 08.12.2006 pentru suma de 16.190,52, cu scadenţă la data de 11.12.2006, refuzat la plată de către BRD în data de 18.12.2006.
Biletul la Ordin a fost avalizat de către O.M.O. personal, ceea ce înseamnă că s-a obligat personal, alături de emitent pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de către acesta, aşa cum rezultă din prevederile art.35 şi art.52 din Legea nr. 58/1934 asupra Cambiei şi Biletului la Ordin cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit textului de lege mai sus indicat, emiterea şi analizarea Biletului la Ordin conferă apelantului dreptul de urmărire asupra averii personale a debitorului avalist în scopul realizării creanţei pe calea executării silite.
Prin urmare, Încheierea nr. 11694/2008 de notare în CF a somaţiei de plată a fost dată cu respectarea prevederilor legale şi a fost menţinută ca o consecinţă a admiterii apelului, conform dispozitivului.
În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară S, aceasta a fost apreciată fondată şi a fost admisă, reţinându-se că, prin Decizia nr. LXXII a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la calitatea procesuală pasivă a OCPI în plângerile de carte funciară întemeiate pe dispoziţiile art.50 din Legea nr.7/1996, republicată.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamantul, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii apelului, cu consecinţa menţinerii sentinţei apelate.
În motivarea recursului său, reclamantul învederează că instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, schimbând natura şi înţelesul lămurit al acestuia, întrucât, în realitate, în anul 2007, apelanta a solicitat executorului judecătoresc încetarea executării silite împotriva SC E.O.V. SRL pentru recuperarea autoturismului obiect al contractului de leasing, titlu executor, părţile ajungând la înţelegere şi stingând pe cale amiabilă obligaţiile dintre ele.
Afirmaţia că reclamantul recurent ar fi avalizat biletul la ordin nu este fondată, întrucât, în cuprinsul acestuia, nu se stipulează expres pentru cine garantează şi ce creanţă, recurentul contestând că ar fi garantat în nume personal plata ratelor bunului achiziţionat în leasing.
Aşadar, titlul invocat nu întruneşte cerinţele legale pentru a putea fi înscris în cartea funciară, pentru că, aşa cum s-a arătat, părţile au stins pe cale amiabilă datoria şi nu s-a cerut recunoaşterea juridică a operaţiunii de avalizare.
Oricum, încheierea de carte funciară este nelegală, deoarece solicitarea creditoarei ale la bază contractul de leasing încheiat cu societatea comercială şi nu cu persoana fizică administrator al acesteia, care nu este parte în contract, împotriva sa neexistând titlu executoriu.
Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că, în calitate de creditoare, a solicitat executorului judecătoresc să treacă la executarea silită a contractului de leasing, precum şi a emitentului şi avalistului biletului la ordin emis la data de 8.12.2006 pentru suma de 16.190,52 lei, scadentă la data de 18.12.2006, biletul la ordin fiind avalizat de reclamant. În aceste condiţii, sunt întrunite condiţiile art.48 din Legea7/1996, dispunându-se în mod corect notarea în cartea funciară a somaţiei de plată.
Criticile formulate de recurent au caracterul unei apărări de fond împotriva titlului executoriu, ce nu pot fi verificate pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară.
Executarea silită pornită în anul 2007 a încetat pentru că reclamantul s-a obligat să achite debitele restante pe cale amiabilă, însă, ulterior nu şi-a mai respectat promisiunea.
Conform Legii nr.58/1934, posesorul biletului la ordin nu are obligaţia să obţină anterior punerii în executare recunoaşterea operaţiunii de avalizare, validitatea şi întinderea acesteia.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispoziţiile art.304, pct. 8 şi pc.t9 Cod proc.civ., ce constituie temeiul său în drept, Curtea de Apel a apreciat că acesta nu este fondat.
Astfel, prin încheierea contestată, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară S. a dispus notarea în cartea funciară a imobilului proprietatea reclamantului a unei somaţii de plată emisă de executorul judecătoresc în baza art.387 C. pr.civ.
Unica atribuţie a oficiului de cadastru era de a verifica dacă înscrisul a cărui notare s-a solicitat întruneşte condiţiile prevăzute de art. 48 din Legea nr. 7/1996 şi dacă este opozabil celui înscris, cerinţă rezultând din dispoziţiile art.22, lit.a din lege.
Înscrisul somaţie de plată de la dosarul judecătoriei întruneşte condiţiile prev. de art. 387 Cod proc.civ., condiţia prev. de art. 48 din Legea nr. 7/1996 fiind, astfel, verificată, iar acesta este opozabil proprietarului tabular O.M.V., în cuprinsul său făcându-se referire şi la biletul la ordin avalizat de acesta, titlu executor.
Toate celelalte apărări invocate de reclamant vizează titlul executor însuşi, putând fi formulate pe calea unei contestaţii la executare, în sensul art.399 Cod proc.civ., urmată de o acţiune în rectificarea înscrierii în cartea funciară, fundamentată pe dispoziţiile art.34, pct.1 din Legea nr. 7/1996, nicidecum pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, întemeiată pe dispoziţiile art.50 din lege.
În condiţiile în care încheierea întruneşte cerinţele prevăzute de art.48 din Legea nr. 7/1996, plângerea împotriva acesteia este nefondată, aşa cum corect a apreciat tribunalul, motiv pentru care, în temeiul art.312, alin.(1) din C.proc. civ., recursul formulat a fost respins ca nefondat.

BICICLETA ZILNICĂ. VOTAŢI, vă rog, PROIECTUL !

2011-09-14T18:51:00.004+03:00

Nişte oameni dragi mie au un proiect pe cât de simplu, pe atât de necesar:

Pentru că Bicicleta Zilnică este un proiect pentru comunitate, el trebuie votat de comunitate ca să fie implemetat. Pentru asta trebuie doar să vă faceţi un cont pe Blogul Raiffeisen Comunităţi şi să votaţi proiectul Bicicleta Zilnică din Sibiu, proiecte depuse de bloggeri, (al doilea în listă) aici: http://raiffeisencomunitati.ro/proiecte/bicicleta-zilnica/

Bicicleta Zilnică este un proiect prin care se doreşte amplasarea de rasteluri de biciclete în cât mai multe zone din oraşul Sibiu, pentru a încuraja folosirea bicicletei în activitaţile zilnice, pentru deplasările cotidiene. Este un proiect ce aduce un plus celor 18 km. de piste de biciclete nou amenajaţi prin oraş.

Pin acest proiect se doreşte încurajarea folosirii bicicletei ca mijloc de transport zilnic, nu doar ca mijloc de recreere, prin montarea de rasteluri pentru parcarea bicicletelor în principalele zone de interes cotidian: parcuri, terenuri de sport, şcoli, spitale, centre comerciale de cartier, instituţii publice.

Echipa implicată în desfăşurarea proiectului:

Tudor Şt. Popa – coordonator proiect, membru fondator Asociaţia Al 6-lea jucător;
Radu Muşoaie – responsabil ptr. legătura cu finanţatorul, membru fondator Asociaţia Al 6-lea jucător;
Bebeşelea Ioan – responsabil ptr. identificarea zonelor în care sunt necesare rasteluri, membru fondator PeDale;
Rareş Hudea – responsabil achiziţionare şi montare rasteluri, membru fondator PeDale;
Răzvan Pop – responsabil cu legătura cu instituţiile implicate publice, preşedinte AIOS.

Aşadar,

VĂ ROG, VOTAŢI !

Cum ţi-e norocul!? Taxa de poluare

2011-08-04T15:46:00.011+03:00

Mulţi oameni cred în faptul că o amuletă, talisman sau porte-bonheur chiar cumpărate, forţează mâna norocului şi-l fac mai accesibil.
Cine sunt eu să-i contrazic? Fiecare cu norocul lui. Cumpărat sau nu.
Fiecare dintre noi încearcă să-şi găsească sau să-şi îmbunătăţească norocul.
Unii îl caută în ţări străine, alţii la 6 din 49, alţii la starea civilă, alţii în "arcul guvernamental".

Dar cine se aşteaptă să-şi găsească dreptatea în funcţie de noroc?
Este mai greu să te gândeşti că trebuie să ai noroc ca să ţi se dea dreptate.

În materia recuperării taxei de poluare pentru autovehicule, practica judiciară a fost de la început neunitară, controversele privind fie însăşi legalitatea taxei, fie, în mod subsidiar, procedura necesară pentru restituirea taxei achitate.
Dacă cu privire la nelegalitatea taxei de poluare instanţele au devenit cu timpul unitar receptive, punctele de vedere diferite referitoare la procedura necesară pentru restituirea taxei achitate s-au adâncit şi s-au îngroşat cu timpul.
S-a ajuns astfel la o situaţie cel puţin frustrantă.
Pornind de la teza nelegalităţii taxei, unii au formulat contestaţie prealabilă administrativă împotriva decizie de calcul în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, iar alţii au formulat, ulterior acestui termen, o cerere de restituire, iar în mod subsidiar o acţiune în contencios împotriva refuzului de restituire considerat ca fiind unul nejustificat.
Sunt instanţe care au statuat faptul că NU este necesară contestarea deciziei de calcul al taxei de poluare în termen de 30 de zile de la emiterea acesteia, fiind suficient ca reclamantul să urmeze procedura prealabilă generală conform art.7 din Legea nr. 554/2004 şi să se afle în posesia refuzului explicit al organului fiscal de a restitui taxa de poluare prelevată.
Astfel, devin aplicabile dispoziţiile art.8, alin.(1), teza a II-a din Legea nr. 554/2004, obiectul acţiunii în contencios administrativ constituindu-l refuzul nejustificat al organului fiscal de a restitui o taxă.
Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe, pe care reclamantul o consideră nedatorată, îl îndrituieşte pe acesta să se adreseze direct instanţei de judecată.
În acest gen de cauze, s-a considerat că reclamantul a ales în mod legal să se supună legislaţiei interne în materie, în sensul achitării taxei de poluare calculată în sarcina sa şi mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerată nedatorată, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată şi astfel este supusă repetiţiunii.
Întrucât obiectul acţiunii îl constituie refuzul nejustificat de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea unui drept, în lumina art.8, alin.(1), teza a II-a din Legea nr. 554/2004, refuzul autorităţii fiscale, respectiv al Administraţiei Fondului pentru Mediu, de restituire a unei taxe, considerată ca fiind nedatorată, deschide accesul direct la instanţa de judecată.
Deci nu se impune efectuarea procedurii prealabile în situaţia în care judecătorul naţional are obligaţia să aplice normele comunitare, în mod direct şi prioritar, dacă se constată că normele interne contravin acestora.

Însă, a fost promovat un recurs în interesul legii menit să tranşeze orice discuţie pe această temă.
Acest recurs prin definiţie cu scopul nobil de a unifica practica judiciară trebuie privit şi din perspectiva presiunii economice.
Astfel, cred că s-ar realiza faimoasele „economii” la bugetul de stat, dacă ar urma să se respingă în mod „unitar” cererile de restituire din considerente procedurale şi nu de fond, deşi la acest moment, aproape nimeni nu mai susţine legalitatea taxei de poluare.
Recursul va fi admis.
Punct de la care vor fi consideraţi retroactiv ca fiind norocoşi doar cei care au câştigat deja acţiunile în contencios.

La data de 12 mai 2011, observându-se faptul că practica judiciară la nivelul întregii ţări ( NOTA BENE: după o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ buclucaş, respectiv a O.U.G. nr.50/2008) este neunitară, procurorul general a formulat recurs în interesul legii (textul integral aici), soluţia asupra căruia va tranşa în mod definitiv două chestiuni de drept:
I. Dacă Instituţia Prefectului poate fi obligată la înmatricularea unui autovehicul, fără a exista o prealabilă constatare din partea autorităţii fiscale competente, în sensul că taxa de poluare este sau nu datorată.
În sens afirmativ, unele instanţe au dispus obligarea Instituţie Prefectului - Serviciul Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Autovehiculelor la înmatricularea autovehiculelor second-hand importate în România din alte state membre ale Uniunii Europene, fără ca în prealabil, reclamanţii să fi obţinut o decizie emisă de autoritatea fiscală competentă sau o hotărâre judecătorească, în procedura prevăzută de art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a ajunge la această soluţie, aceste instanţe, după ce au efectuat un examen de compatibilitate a normelor interne privind taxa de poluare şi dispoziţiile Tratatului de Instituire a Comunităţii Europene (redenumit Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi ratificat de România prin Legea nr. 13/2008) şi prin raportare la normele comunitare menţionate şi la jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, au considerat că taxa pe poluare nu este datorată, astfel încât refuzul Serviciului Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Autovehiculelor este un refuz nejustificat, fiind rezultatul unui exces de putere ce constă, potrivit legii contenciosului administrativ, în exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice, prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Ca atare, o instanţă naţională chemată, în limitele competenţei sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligaţia de a le aplica direct şi prioritar şi dacă este necesar, chiar să refuze a apela la legislaţia naţională, inclusiv cea adoptată ulterior, fără a se impune să solicite sau să aştepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau declararea neconstituţionalităţii de Curtea Constituţională.
De altfel, şi art. 148 alin. (1) şi (2) din Constituţia României dispune că, urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare ale legii interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
Întrucât, nu organul fiscal sau statul a refuzat înmatricularea, încălcând dreptul reclamanţilor de a folosi pe teritoriul României un bun dobândit în spaţiul comunitar european, ci serviciul de înmatriculare, aceasta înseamnă că reclamanţilor nu li se poate imputa că nu au chemat în judecată organele fiscale competente să calculeze şi să încaseze taxa pe poluare.
Prin urmare, serviciul public de înmatriculare a impus nejustificat, cu exces de putere, prezentarea dovezii de plată a taxei pe poluare, în baza Ordinului nr. 1501/2006, emis de Ministerul Administraţiei şi Internelor, act normativ ce este contrar dreptului comunitar, deoarece a determinat o practică administrativă ce are ca efect obstacularea circulaţiei mărfurilor între statele comunitare.

II. Dacă este admisibilă acţiunea de restituire a taxei de poluare în condiţiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzută de art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008.
În sens afirmativ, unele instanţe au apreciat că acţiunea de restituire a taxei pe poluare este admisibilă fără a fi necesară parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 205– 209 din Codul de procedură fiscală.
În motivare s-a arătat că textul art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 conform căruia stabilirea, verificarea, colectarea şi executarea silită, inclusiv soluţionarea contestaţiilor privind taxa datorată de către contribuabili se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este doar o normă de trimitere, astfel că nu se poate susţine că în aplicarea acestei norme devine obligatorie parcurgerea procedurii administrativ fiscale prealabile.
Contestaţia împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale, prevăzută de art. 205 din Codul de procedură fiscală şi următoarele, este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul persoanei care se consideră lezată în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile legii, de a se adresa instanţei de judecată.
Tot astfel, prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care dispun că actele administrative susceptibile potrivit legii organice, să facă obiectul unei jurisdicţii speciale administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), dacă partea înţelege să nu exercite procedura administrativ jurisdicţională, nu sunt altceva decât o consacrare în plan legislativ a principiului fundamental privind "liberul acces la justiţie" prevăzut de art. 21 din Constituţia României.
Şi dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ care instituie procedura "recursului graţios", trebuie analizate şi aplicate într-o manieră care să nu contravină principiului enunţat şi care se circumscrie "dreptului la un proces echitabil".
Întrucât, obiectul acţiunii îl constituie refuzul nejustificat de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea unui drept, în lumina art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, refuzul autorităţii fiscale, respectiv al Administraţiei Fondului pentru Mediu, de restituire a unei taxe, considerată ca fiind nedatorată, deschide accesul direct la instanţa de judecată.
S-a apreciat că necontestarea deciziei de calcul a taxei pe poluare nu prezintă relevanţă, întrucât reclamanţii au uzat de o altă reglementare, respectiv de dispoziţiile art. 117 din Codul de procedură fiscală, contestând însăşi legalitatea, de plano, a taxei prelevate, în integralitatea ei.
Procedura prevăzută de dispoziţiile art. 10 raportat la art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, de Cap. VI – „Restituirea sumelor reprezentând diferenţe de taxe plătite” – din Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, precum şi de Ordinul nr. 986/2008 emis de Ministerul Finanţelor Publice, nu sunt incidente în cauză, deoarece reglementează numai posibilitatea contestării modalităţii de stabilire a cuantumului taxei pe poluare şi restituirea diferenţei de taxă plătită.
Deci, nu se impune efectuarea procedurii prealabile în situaţia în care judecătorul naţional are obligaţia să aplice normele comunitare, în mod direct şi prioritar, dacă se constată că normele interne contravin acestora.

PER A CONTRARIO, procurorul general apreciază ca fiind în litera şi spiritul legii opiniile desprinse din jurisprudenţă şi care statuează faptul că:
Decizia de calcul al taxei pe poluare "reprezintă titlu de creanţă şi constituie înştiinţare de plată conform legii” şi poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancţiunea decăderii, potrivit art. 207 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la organul fiscal competent, potrivit art. 209 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Decizia de calcul a taxei pe poluare se circumscrie, în mod evident, noţiunii de act administrativ fiscal.
Pe de altă parte, art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, instituie obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile de către persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, anterior sesizării instanţei de judecată.
Din coroborarea prevederilor legale, rezultă că este obligatorie parcurgerea procedurii administrative prealabile, procedură care, în raport cu natura juridică a actului atacat, se exercită în condiţiile stabilite prin art. 205 – 209 din Codul de procedură fiscală.
Atât timp cât prin norma de drept specială, respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 şi prin norma de drept comun în materia dreptului fiscal sunt prevăzute proceduri speciale prin care cel care se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale, printr-un act administrativ fiscal, îşi poate valorifica pretenţiile, nici unei persoane nu i se poate recunoaşte dreptul de a urma o altă procedură, în afara celei stabilite de legiuitor, indiferent de motivele de nelegalitate ce s-ar invoca, întrucât normele de procedură sunt de strictă interpretare şi de ordine publică şi au întâietate în raport de normele de drept material.
Raportat la normele enunţate sesizarea instanţei de contencios administrativ, cu soluţionarea oricărei cereri privitoare la titlurile de creanţă fiscală şi a altor acte administrativ-fiscale, inclusiv a cererilor de restituire a sumelor plătite cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule, nu se poate realiza decât în condiţiile stabilite de art.205- 218 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Sesizarea, în alte condiţii şi pe alte temeiuri decât cele stabilite în Titlul IX al ordonanţei, mai sus menţionate, constituie un evident fine de neprimire. Prin urmare, pentru restituirea taxei pe poluare, se impune contestarea deciziei prin care organul fiscal competent a procedat la calcularea acesteia.
Aşadar, numai în litigiile prin care este atacată decizia/dispoziţia emisă de Administraţia Finanţelor Publice în soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziei de stabilirea a taxei pe poluare, s-ar fi putut realiza şi un examen de compatibilitate a normelor interne incidente cu normele comunitare.
Având în vedere, consideraţiile învederate, nici conduita autorităţii financiare de a refuza restituirea taxei pe poluare şi nici conduita Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere de a refuza înmatricularea unui vehicul second-hand, importat dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata acestei taxe, nu poate fi asimilată unui refuz nejustificat întemeiat pe exces de putere, în sensul art. 2 lit.i) şi n) din legea contenciosului administrativ.
De vreme ce nu a fost exercitat dreptul de contestare a obligaţiei fiscale, indiferent de motivele ce ar fi putut sta la baza contestaţiei, nu poate fi primită nici cea de-a doua cerere, formulată în contradictoriu cu Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări a Autovehiculelor, structură administrativă care nu are competenţe în aplicarea legislaţiei fiscale şi implicit, în a statua asupra unor chestiuni de fond, vizând inclusiv respectarea de către Statul Român a obligaţiilor asumate prin Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene.
Simplul fapt că art. 5 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 a prevăzut că dovada plăţii taxei va fi prezentată cu ocazia înmatriculării autovehiculului, nu transformă serviciul de înmatriculări în decident şi implicit în responsabil al modului de aplicare a legislaţiei fiscale, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a stabilit, sub aspect procedural, că toate operaţiunile legate de plata taxei pe poluare se soluţionează de organele fiscale competente.
Serviciul de înmatriculări are numai obligaţia de a primi şi verifica dacă dosarul pe baza căruia se efectuează operaţiunea de înmatriculare a autovehiculelor conţine documentele prevăzute de lege inclusiv dovada plăţii taxei pe poluare, stabilită potrivit legii.
În primul rând, pe lângă taxa pe poluare, serviciul de specialitate din cadrul Instituţiei Prefectului analizează şi alte condiţii de natură juridică şi tehnică privitoare la autoturismul a cărui înmatriculare se cere , iar, în al doilea rând, este rolul judecătorului naţional să refuze aplicarea unor dispoziţii naţionale contrare Tratatului Uniunii Europene, competenţă ce-i este atribuită, în mod exclusiv, dar numai după verificarea îndeplinirii procedurii prealabile stabilite de legiuitor, în condiţiile prezentate.

În consecinţă, în contextul celor două probleme de drept soluţionate neunitar, se consideră că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4, art. 7 şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, organul specializat din cadrul Instituţiei Prefectului nu poate fi obligat la înmatricularea autovehiculelor şi nici sumele achitate cu titlu de taxă pe poluare nu pot fi restituite, fără ca nelegalitatea stabilirii şi/sau perceperii acestei taxe să fi fost constatată, în prealabil, prin decizii sau dispoziţii ale autorităţii fiscale ori prin hotărâri judecătoreşti.

TAG THE FLAG! Sau cum cei dintâi vor fi cei din urmă :)

2011-06-26T10:03:00.040+03:00

Ieri, 25 iunie 2010, am participat împreună cu Alina la prima ediţie a evenimentului/concurs "TAG THE FLAG" organizat de trei bloggeri Sibieni:

TUDOR - http://cemerita.ro
MONICA - http://monica.obogeanu.com
RAREŞ - http://rareshu.wordpress.com

Şi credeţi-mă că au făcut o treabă EXCELENTĂ!

O spunem chiar noi, echipa care a ajuns prima la finish, dar care a ocupat, aşa cum de altfel a preconizat, ultimul loc!

Motivul? Organizatorii cei răi ne-au penalizat cu 30 de minute pentru că am sărit peste o probă obligatorie, proba de înot!
Alegerea proastă a fost însă una conştientă pentru că citisem înainte regulamentul şi ştiam de la început care este sancţiunea.

Cu o singură menţiune: 30 de minute este un timp de penalizare mare pentru o probă care necesita maxim 15 minute.Dar, aşa cum spuneam, ştiam cu cât vom fi penalizate de la început :)

Chiar şi aşa, ne-am simţit tare bine!
Nu ştiu dacă acelaşi lucru îl poate spune şi Ovidiu, voluntarul/cameramanul nostru pe care l-am ameninţat în mod constant pentru că nu ne doream neapărat să fim filmate!

Concursul a fost organizat excelent, iar probele au fost foarte bine gândite.

La prima etapă a trebuit să realizăm 2 din cele 17 probe pregătite.
TAG THE WAY!
Ne-am orientat repede la proba nr.1 şi nr 7.
Cu alte cuvinte a trebuit să găsim clopotul de la Biserica Azilului, să citim inscripţia şi să găsim locuinţa ILL nr.491 de pe strada Felinarului.

Faptul că ne-am ales rapid probele nu înseamnă că ne-am şi descurcat uşor cu ele. La Biserica Azilului am dat de „Nea părintele”, destul de contrariat de prezenţa noastră. Inchizitor cum îi stă bine unui reprezentat al bisericii, ne-a întrebat ce treabă avem cu clopotul şi ne-a spus direct că inscripţia datează din 1509.
După alte şi alte discuţii, ne-a dus 5 metri după colţ unde se afla clopotul.
Motivaţia lui a fost că i-a fost teamă că venim cu gânduri de furăciune.

Despre Strada Felinarului NU ştiam absolut nimic, dar am avut noroc cu Alina aka "Almost GPS" care ştia aproximativ pe unde se află.
M-am simţit prost atunci când cameramanul/voluntarul nostru spunea văzându-ne căutând strada că el ştie unde este, deşi nu este din Sibiu, ci din Harghita.
Ne-a lăsat evident să ne chinuim, dar până la urmă am găsi-o, aşa cum am aflat până la urmă că deşi din Harghita, Ovidiu, este de 2 ani în Sibiu şi merge pe strada respectivă la facultate!!! :)

După ce am descoperit cele două indicii am fugit către Piaţa Cibin, unde am tag-uit steagul Sibiului cu cele două autocolante căştigate, iar Alina aka "Mâna de aur" a tras plicul norocos!
Am primit cadou o maşină!!!

Pardon, cheile de la o maşină, maşină cu care trebuia să ne deplasăm către baza de agrement „Pompierul”, unde trebuie să recunosc că m-am îndrăgostit!

Uuuuuuuuuuuuuuuuuu...E simplu, Alina a trebuit să tragă cu arcul, iar eu am ales proba de raliu!

Vrummmmmm, vrummmmmmm, vrummmmmmmmmm, vrummmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm!!!!!!

Pentru că ne-am descurcat bine am primit cadou bani!!!
Pardon, doar 10 lei să ne deplasăm cu taxiul până la „Baia Neptun”.

Aici organizatorii cei răi ne-au penalizat cu 30 de minute pentru că, niciuna dintre noi două nu a înotat.
În „apărarea” noastră precizăm faptul această probă a fost realizată exclusiv de către partea masculină a celorlalte echipe, parte care a lipsit cu desvârşire din echipa noastră!

După „NE Baia Neptun” am fugit la Lucas Super Sandwich unde am primit bonus mâncare şi indiciul pentru următoarea probă.
Sau este invers???

A trebuit să găsim calfa care ne aştepta în faţa „Casei calfelor” iar pentru un bonus de timp să ne expediem vederea pe care am găsit-o în plicul cu indiciul de la Lucas.
Îmi pare rău că nu mi-am scris niciun gând bun pe vedere!
Nicio vorbă de bine!
Aşa o să primesc o vedere şi o să mă întreb ce vroia să-mi transmită expeditorul!

Proba de la „Casa Calfelor” a fost uşoară.
Trei piroane eu (pentru că NU au fost ălea cuie!!!), trei piroane Alina, bătute în mod evident în o bârnă de lemn de esenţă tare!
A se observa accentul dramatic al experienţei!

Trebuie să recunosc că după proba raliului, proba asta mi-a plăcut cel mai mult.
Am un pont pentru participanţii de anul viitor: pe mine m-a ajutat faptul că mi-am imaginat că unul dintre piroane este unul dintre organizatori, în speţă Rareş !

Apoi, ne-am întors la Biserica Evanghelică, unde alături de altă echipă a trebuit să găsim un alt indiciu.
Alina, aka "Ochi Ageri" a găsit prima indiciul şi deci am câştigat un avans de 40 de secunde faţă de a doua echipă.

Am avut de ales între cele două probe ce se deschideau în faţa noastră.
Una dintre ele presupunea să o găsim pe Diana Ribana şi să alegem două perechi de cercei pe care să le vindem ulterior trecătorilor, iar a doua ne trimitea la grădiniţă!!!

Deşi ne place tare mult de Diana, am ales, din cauză că ne lipseşte spiritul mercantil, să ne întoarcem la grădiniţă!!!
Grădiniţa de pe strada Arhivelor, unde a trebuit să găsim două desene ale copiilor. Adică sper să fi fost desenele unor copii, pentru că dacă erau ale organizatorilor…am câteva veşti proaste pentru ei...

La un pas de finish….am alergat prin Piaţa Mare a Sibiului.
Aveam un nou indiciu. Un nou quest!
Să tag-uim steagul cu stema Sibiului din Piaţa Mică, asta după ce îl găseam.
Găsit!
Tag-uit!
Primele!
Pierdut!

Cu toate astea, noi ne-am simţit tare bine!

Probele au fost gândite foarte fain astfel încât evenimentul/concurs a fost dinamic şi antrenant.

Participând ne-am dat seama câtă muncă a fost în spatele proiectului „TAG THE FLAG!” şi cu această ocazie mulţumim tuturor celor implicaţi pentru această experienţă!

Organizatori Tag the Flag Sibiu: Tudor, Monica şi Rareş.

Parteneri: punctedeinteres.ro, www.TiparesteAcasa.ro, Music Pub Sibiu, Sibiu Media Center, Lucas Super Sandwich. Proiect susţinut de Primăria Municipiului Sibiu. Premii oferite de punctedeinteres.ro şi WayteQ.

TAG THE FLAG!

2011-06-22T17:15:00.007+03:00

Tag the Flag SIBIU - 25 iunie 2011

Tag the Flag este un eveniment-concurs organizat de trei bloggeri sibieni:

Tudor- http://cemerita.ro ,
Monica- http://monica.obogeanu.com,
Rareş-http://rareshu.wordpress.com)

Evenimentul- concurs urmăreşte descoperirea şi promovarea locurilor şi evenimentelor mai puţin cunoscute din Sibiu şi stabilirea relaţiilor dintre bloggeri.

Prima ediţie Tag the Flag va avea loc sâmbătă 25 iunie, la Sibiu, şi are invitaţi bloggeri din Mediaş, Hunedoara, Alba Iulia şi Sibiu. Fiecare blogger va avea în echipă un coechipier ales dintre cititorii blogului propriu, fie că acesta îi este prieten apropiat, amic sau doar cu ocazia asta îl cunoaşte pentru prima oară. Bloggerul trebuie să-şi aleagă cu atenţie coechipierul pentru că la finish vor ajunge doar echipele care reuşesc să treacă peste toate probele din concurs în timpul maxim stabilit (4h.).

Şi eu particip împreună cu ALINA - prietenă şi cititor cu atribuţii de CTC (Control Tehnic de Calitate) al blogului şi formăm echipa care, cu puţin mai mult noroc, va câştiga, iar în cel mai rău caz promite să se distreze participând la prima ediţie TAG THE FLAG!

Organizatori Tag the Flag Sibiu: Tudor, Monica şi Rareş.

DESPRE IPOCRIZIE. RECTIFICAREA DE CARTE FUNCIARĂ

2011-06-12T10:42:00.006+03:00

Îmi cer scuze iubitorilor jocului de oină pentru faptul că, din punctul meu de vedere, sportul nostru naţional este „ipocrizia”.

Cred că aici se găsesc cei mai mulţi politicieni săraci, dar cu neamuri multe, mărunte şi bogate.
Cei mai mulţi dezvoltatori imobiliari sau oameni de afaceri cu cifră „multă” de afaceri, dar la care alfabetizarea rămâne constant o prioritate.
Cele mai multe femei uşoare, dar care roşesc citind ce scrie pe garduri.
În aceeaşi ordine de idei, cele mai multe blonde care ne învaţă că nu contează cât de înalt este tocul pantofilor, dar nu au fost prinse până la această oră purtând balerini.

Este ţara în care preşedintele arată cu degetul „justiţia”, spunând că „niciodată justiţia vreunui stat al Uniunii Europene nu a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut justiţia română", dar omite să precizeze faptul că a promulgat legi de reformă, legi care în mod evident, şi după spusele preşedintelui, NU au, se pare, efect!

Au fost recunoscute de către acelaşi personaj deficienţele pe care justiţia românească referitoare la termenele lungi de judecată, la procedurile de tergiversare a dosarelor, etc.
Păi cum aşa?
Toată vânzoleala produsă de „Mica reformă în justiţie” nu a avut efect?
Ca să vezi!
Nu vă faceţi griji, intrarea în vigoare a noului Cod civil, la data de 1 octombrie 2011 este menită să eficientizeze justiţia, deşi Consiliului Superior al Magistraturii a susţinut şi a propus amânarea pentru anul următor a termenului de intrare în vigoare a Codului Civil şi a celui penal, precum şi a codurilor de procedură!
Ştie el, preşedintele, mai bine!

Revenind la tema ipocriziei şi vorbind despre rectificarea de carte funciară, am să vă supun atenţiei următoarele:

-Potrivit Deciziei nr.5691/2006 a Î.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, acţiunea în rectificare înscrierilor făcute în cartea funciară este acea acţiune în justiţie prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri necorespunzătoare realităţii făcută în cartea funciară, pentru a pune de acord starea tabulară cu situaţia juridică reală a unui imobil.
Ea are un caracter subsidiar, este grefată pe o acţiune de fond – acţiune în nulitate sau anularea actului, în simulaţie, în rezoluţiune, etc. şi constă într-o cerere în constatarea nevalabilităţii înscrierii sau titlului în temeiul căruia s-a săvârşit înscrierea.

-În aceeaşi ordine de idei, conform Deciziei nr.256/2010 a Curţii de Apel Timişoara, Secţia civilă, art.33 alin. (1) din Legea nr.7/1996 prevede ca în situaţia în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde în privinţa înscrierii cu situaţia juridică reală se poate cere rectificarea acesteia, prin rectificare înţelegându-se şi radierea înscrierii oricărei operaţiuni susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciara.
Rectificarea înscrierii se poate cere dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă s-a constatat vreuna dintre situaţiile prevăzute de art.34 din lege.
În lipsa unei hotărâri judecătoreşti date în acest sens sau a acordului titularului dreptului înscris, radierea dreptului nu poate fi dispusa unilateral.

Acum…din nou...despre ipocrizie:

Prin cererea introductivă în instanţă, reclamantul solicită anularea şi, în consecinţă, radierea înscrierii dreptului de superficie al pârâtului asupra terenului său.
Dar… potrivit stării de fapt:
- în anul 2008, între cei doi, s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, reclamantul având calitatea de promitent-vânzător şi proprietar al terenului, iar pârâtul având calitatea de promitent-cumpărător. Părţile au stipulat în mod expres existenţa acordului COMUN cu privire la dreptul pârâtului de a edifica pe acest teren un ansamblu de locuinţe colective pe numele şi pe cheltuiala sa;

- reclamantul, proprietar al terenului, a dat o „Declaraţie” autentificată, arătându-şi prin aceasta acordul cu privire la: construirea unui complex de locuinţe colective, pe terenul proprietatea sa şi înscrierea noilor construcţii în Cartea Funciară şi la organele fiscale pe numele pârâtului, fără nici o altă intervenţie din partea sa;

- prin Încheierea CF xxx. s-a dispus, înscrierea dreptului de superficie în favoarea pârâtului;

- împotriva încheierii reclamantul a formulat „PLÂNGERE”, plângere care a fost RESPINSĂ ca NETIMBRATĂ, sentinţă pronunţată de Judecătoria Sibiu şi care a rămas definitivă şi irevocabilă;

- reclamantul formulează şi o acţiune comercială prin care a solicitat: obligarea pârâtului să cumpere, prin contract autentic de vânzare-cumpărare, terenul proprietatea sa, în suprafaţă de 6.900 mp, iar în caz de refuz sentinţa să reprezinte act autentic de vânzare-cumpărare, apt de a fi înscris în c.f. şi obligarea pârâtului la plata sumei de x Euro, reprezentând diferenţa de preţ neachitată;

Reclamantul are însă, cel puţin, două probleme:

I. Nu are calitate procesuală activă raportat la dispoziţiilor art.34 din Legea nr.7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care statuează faptul că:
-orice persoana interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară DACĂ printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greşit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existentă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciara nu mai este în concordanţă cu situaţia reala actuală a imobilului.

ÎNSĂ, reclamantul NU se prevalează de nici o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în formularea acţiunii, deşi textul legal prevede ÎN MOD EXPRES această condiţie.

NOTA BENE: în speţă reclamantul ar fi putut sau ar fi trebuit să aibă o hotărâre definitivă şi irevocabilă, prin care, spre exemplu, s-ar fi constant nulitatea „declaraţiei” autentice, sau s-ar fi admis plângerea formulată împotriva încheierii prin care s-a înscris dreptul de superficie împotriva pârâtului, sau s-ar fi pronunţat rezoluţiunea antecontractului şi evident părţile ar fi fost repuse în situaţia anterioară încheierii acestuia.

II. Faţă de starea de fapt, acţiunea de rectificare a cărţii funciare apare ca fiind inadmisibilă din cauză că reclamantul a solicitat, prin acţiunea comercială, şi executarea antecontractului dintre el şi pârât, prin încheierea în formă autentică a unui contract de vânzare-cumpărare şi plata diferenţei de preţ.
În aceste condiţii ne întrebăm retoric dacă reclamantul este doar indecis sau se află în eroare?
Şi asta deoarece solicită pe de-o parte executarea antecontractului, iar pe altă parte, pe calea aşa-zisei „acţiuni în rectificare de carte funciară” solicită anularea înscrierii dreptului de superficie în favoarea pârâtului!

Or, în cazul în care reclamantul NU mai este de acord la acest moment cu înscrierea dreptului de superficie, ar fi trebuit să ceară rezoluţiunea antecontractului!
Ce se va întâmpla astfel în cazul în care, spre exemplu, se vor admite ambele acţiuni?!!!
Se va încheia în formă autentică un contract de vânzare-cumpărare, contract prin care pârâtul devine proprietar al terenului şi în consecinţă rectificarea înscrierii în cartea funciară, în sensul anulării înscrierii dreptului de superficie nu mai prezintă interes pentru niciuna dintre părţi.

P.S. Dreptul de superficie: în doctrină s-a pus problema definirii noţiunii de „constructor de bună-credinţă” acesta fiind constructorul care se întemeiază pe un drept de superficie sau pe orice alt drept, care potrivit legii, îi permite, edificând pe terenul altuia să devină proprietarul construcţiei. Mai mult decât atât, şi potrivit jurisprudenţei în materie, există posibilitatea la care se referă art.492, teza finală din Codul civil, de a fi înlăturată prezumţia dreptului proprietarului terenului asupra construcţiilor de pe teren dacă se dovedeşte că acestea au fost efectuate de altă persoană pe baza unei convenţii care să justifice dobândirea dreptului de proprietate al constructorului asupra construcţiei respective cât şi dreptul său de folosinţă asupra terenului, aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie.

Surprize, surprize! Şi despre alte efecte ale crizei

2011-04-26T20:02:00.007+03:00

Cred că a spune „surprize plăcute” se poate încadra în categoria pleonasmelor şi asta deoarece „surprizele neplăcute” sunt numite inechivoc ghinioane.
În mod evident sunt fanul surprizelor, dar şi beneficiara, în limite normale, a unor ghinioane.
Am observat însă că ghinionul s-a acutizat pentru cei mai mulţi dintre noi.
Avem oare doar ghinion sau avem ghinion de hoţi şi incompetenţi?

În mod aleatoriu…un exemplu, o „Sentinţă” civilă a Tribunalului Sibiu, din februarie 2011.

Astfel instanţa a fost învestit de către reclamanta AA cu o acţiune de dreptul muncii în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcţii şi având ca obiect obligarea acestuia din urmă la plata unei indemnizaţii egală cu două salarii medii lunare pe unitate în conformitate cu prevederile art.41, alin.(1) din CCMU (n.n. Contractul Colectiv de Muncă Unic) la nivelul ISC.
În susţinerea acţiunii, reclamanta a arătat că soţul său a fost angajat la pârât în funcţia de inspector de specialitate până la data când a intervenit decesul acestuia şi în mod evident a încetat contractul de muncă.
Reclamanta, în calitate de moştenitoare a depus cerere la pârât pentru a i se acorda o indemnizaţie egală cu două salarii medii lunare pe unitate potrivit art.41, alin.(1), lit.A din CCMU la ISC pentru perioada 01.12.2008-30.11.2009.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii deoarece NU există un refuz de achitare a drepturilor solicitate dar urmează ca plata acestora să fie efectuată cu respectarea disciplinei financiare aplicată instituţiilor publice.

Pârâtul a arătat că la momentul încheierii contractului colectiv de muncă aplicabil în instituţie, aceasta era finanţată din venituri proprii (extrabugetare). Prin intrarea în vigoare a Legii nr.329/2009 pârâtul s-a reorganizat prin reducerea numărului de posturi şi prin schimbarea regimului de finanaţare şi a trecut de la finanţare extrabugetară la finanţare integrală de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Pârâtul nu mai are ca atare fonduri la dispoziţia sa pentru plata drepturilor solicitate.
Pârâtul a subliniat că în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2010 în forma aprobată de ordonatorul principal de credite NU au fost prevăzute fonduri cu destinaţia solicitată. Pârâtul arată că a comunicat reclamantei răspunsul acestei instituţii în care a făcut trimitere la prevederile art.14, alin.(3) din Legea finanţelor publice nr.500/2002 potrivit cărora nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.

Instanţa reţine următoarele:
"În baza Ordinului nr.361 din 03.06.2010 emis de pârât a încetat contractul individual de muncă al soţului reclamantei care a deţinut funcţia de inspector de specialitate la Inspectoratului Teritorial de Construcţii Centru începând cu data de 23.05.2010, urmare a decesului acestuia, temeiul legal al încetării raportului juridic de muncă fiind art.56, lit.a din Codul Muncii. Reclamanta a depus la dosar actele de stare civilă pentru justificarea calităţii procesuale active.
Potrivit art.41, alin.(1), lit.a din CCMU la nivelul ISC pentru perioada 01.12.2008-30.11.2009 în cazul decesului salariatului se acordă un ajutor familiei de două salarii medii lunare pe unitate, iar potrivit art.2, alin.(2) din acest contract (CCMU) dacă niciun dintre părţi NU denunţă contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.

Contractele colective de muncă reprezintă legea părţilor iar clauzele stipulate în conţinutul acestora sunt obligatorii pentru părţi.
La momentul la care prăţile au negociat clauzele acestui act juridic, angajatorul era finanţat din venituri proprii care aveau o natură extrabugetară. Potrivit art.30 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, „Contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuiele ale operatorilor economici, în limitele şi în condiţiile stabilite prin bugete”.
Chiar dacă contractul colectiv de muncă şi-a prelungit valabilitatea pe legi (de drept) având în vedere prevederea cuprinsă în art.2, alin.(2) din contract, instanţa constată că acest contract s-a încheiat în condiţii ce permiteau pârâtului angajator, partener social să negocieze clauzele ce urmau să fie cuprinse în conţinutul contractului colectiv de muncă deoarece se autofinanţa, or, astăzi, în situaţia în care sursa de finanţare s-a schimbat clauzele pot fi negociate numai în limita bugetelor aprobate de ordonatorul principal de credite deoarece finanţarea este de natură bugetară.
Prin Legea nr.329/2009 s-au instituit măsuri care au caracter excepţional şi urmăresc reducerea efectelor crizei economice şi îndeplinirea obligaţiilor ce rezultă din Memorandumul de înţelegere din Comunitatea Europeană şi România, încheiat la Bucureşti şi Bruxelles la data de 23 iunie 2009 şi din Acordul stand-by încheiat între România şi Fondul Monetar Internaţional (art.2) printre măsurile dispuse de legiuitor fiind şi cea cuprinsă în art.3, lit.f care se referă la schimbarea regimului de finanţare a unor autorităţi sau instituţii publice, prin virarea veniturilor încasate la bugetul de stat şi finanţarea cheltuielilor de la bugetul de stat. Ori, în acest context finanaciar, schimbându-se condiţiile de finanţare, pârâtul nu mai poate acorda drepturile solicitate de reclamantă deoarece nu are alocaţii bugetare iar prevederea legală este imperativă în sensul că, contractele colective de muncă se vor negocia numai în limitele şi condiţiile stabilite de lege.
Faţă de cele ce preced, instanţa constată ca neîntemeiată acţiunea şi pe cale de consecinţă o va respinge."

Pardon? Puteţi, vă rog să repetaţi?!

10 MOTIVE pentru care avem ghinion de incompetenţi:

1. Reţinând că reclamanta solicită în mod temeinic şi legal plata drepturilor salariale pevăzute de contractul colectiv de muncă şi reţinându-se, de asemenea, că acest contract produce efectele prevăzute de lege, DAR RESPINGÂND ACŢIUNEA, instanţa a soluţionat "cauza"?

2. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie: ar fi fost „pertinentă” aceeaşi motivare şi în cazul în care pârâtul ar fi fost un angajator „privat”?. Se poate reţine faptul că „pârâtul datorează suma de X lei, dar nu are bani din cauza crizei financiare?”

3. Având în vedere faptul că bugetul unei instituţii se configurează şi se aprobă înainte de începerea anului financiar, care ar fi fost şansele să fie cuprinse fonduri pentru astfel de situaţii?

4. În condiţiile în care dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani de zile, de ce tribunalul nu a admis acţiunea, urmând ca, EVENTUAL fondurile necesare să fie prinse în bugetul pe anul următor în baza unui titlu executoriu?

5. S-au abrogat dispoziţiile cu privire la rolul activ al judecătorului? Dispoziţiile potrivit cărora judecătorul trebuie să pună în vedere părţilor să-şi precizeze cererea, eventual şi împotriva ordonatorului principal de credite?

6.Sintagma "se vor negocia", nu desemnează tocmai faptul că ÎN VIITOR, contractele colective muncă se vor negocia numai în limitele şi condiţiile stabilite de lege?

Mai sunt 4 punte de completat... sau mai multe...sugestii?

HAIDUCII, PENSIONARII ŞI CASA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE

2011-01-28T17:03:00.014+02:00

Haiducii … oameni în afara legii care se ocupau cu jaful, mai cu seamă ca protest împotriva dominaţiei străine sau a nedreptăţii sociale, îndeosebi în perioada de la sfârşitul sec. XVIII şi începutul secolului următor.
Haiducii … personaje din filmul omonim a lui Dinu Cocea, din 1966.
Haiducii … pensionarii executaţi silit de către Casa Naţională de Sănătate pentru neplata asigurărilor.

Cum aşa? Simplu… să vizionăm filmul:

„Surse din cadrul CJAS Sibiu spun că această bază de date a fost solicitată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în mod oficial de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Informaţiile cu pricina au ajuns la CJAS Sibiu la sfârşitul anului trecut, iar reprezentanţii instituţiei au verificat dacă cei din baza de date aveau contract de muncă sau au realizat venituri din activităţi independente, în ambele forme fiind obligatorie plata asigurării de sănătate.
Dacă sibienii de pe listă nu se încadrau în cele două categorii de mai sus, dar apăreau în baza de date cu alte venituri (chirii, dividende, dobânzi etc.), atunci pentru sumele respective cei de la CJAS au calculat, în baza Legii 95 din 2006, valoarea asigurării ce trebuie achitată. Bazele de date fac referire la veniturile înregistrate de sibieni încă din 2005, pentru care ar fi trebuit plătite asigurări sociale începând din 2006. Cum nu au fost plătite, cei de la CJAS au calculat majorări şi penalităţi de întârziere. În cazul datoriilor pentru veniturile încasate în 2005 şi 2006, penalităţile depăşesc debitul iniţial.
Cei mai afectaţi de această decizie sunt pensionarii. "Am dat un apartament în chirie şi am zis să fiu corect cu statul, am înregistrat contractul la finanţe. În vara anului trecut am cerut de la finanţe o dovadă că nu am datorii. Am primit-o, nu aveam niciuna. Acum, chiar înainte de Crăciun, am primit o somaţie că am la CJAS o datorie de 160 de milioane de lei. Au pus penalităţi imense. Pe un an întreg nu încasez eu atâta chirie cât îmi cer acum".
Unii pensionari sunt de-a dreptul exasperaţi de situaţia în care s-au trezit peste noapte. Într-o dimineaţă, pe scările CJAS Sibiu, un bătrânel plângea. "Am primit studenţi în gazdă. Le-am făcut şi de mâncare. 12 milioane am de plătit şi eu am o pensie de 7 milioane. Din ce mai trăiesc eu două luni?", se întreba bătrânul.
SURSA: Executare silită în masă la Sibiu pentru datorii la bugetul sănătăţii

Având proprietatea termenilor, mă declar partizană a pensionarilor haiduci care au „fraudat” statul român şi nu şi-au plătit contribuţia la asigurările de sănătate, contribuţie calculată la veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor !!!
(Nu vă faceţi griji dacă nu sesizaţi legătura dintre chirie şi contribuţia la sănătate, pentru că ea NU există )
Partizana haiducilor care şi-au înregistrat contractele de închiriere la direcţiile financiare şi care, ca urmare, au achitat 16% impozit către statul român.
Dar haiducii tot haiduci rămân…mai era de achitat un bir !!!

Birul era cel prevăzut de art. 257, alin.(2), lit.e din Legea nr.95/2006 privind (ce altceva dacă nu ) Reforma( n.n. Majuscula „R” este de la „Reuşită”) în domeniul sănătăţii - contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

Haiducii au fost executaţi…silit, fiindu-le expediate Somaţii şi Titlu executorii, la debitele principale fiind adăugate cu prisosinţă majorări de întârziere şi penalităţi de către stăpânire începând cu anul 2006 !

Secvenţa următoare. Atenţie : SE FILMEAZĂ!
Haiducii formulează contestaţii la executare şi solicită instanţei, să pronunţe o hotărâre prin care în baza art.174, alin.(3) din Codul de procedură fiscală, să admită contestaţiile la executare formulate şi, în consecinţă, să dispună anularea actelor de executare contestate şi, de asemenea, anularea executării silite înseşi, ca fiind nelegală şi netemeinică, pentru LIPSA TITLULUI DE CREANŢĂ.

Astfel ... art. 216 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, stipulează faptul că în cazul neachitării la termen … a contribuţiilor datorate fondului de către persoanele fizice, …, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art.141, alin.(1) din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare se înscriu toate creanţele fiscale neachitate la scadenţă, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat, precum şi accesoriile aferente acestora, stabilite în condiţiile legii.
Potrivit art.141, alin.(2) şi alin.(3) din Codul fiscal, titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Deci, pentru existenţa unui titlu executoriu se cere existenţa unui titlu de creanţă, în speţă a unei „Decizii de impunere”.

Această dihotomie este explicată şi de Decizia nr.XIV/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.733 din 30/10/2007.
Or, în această privinţă, trebuie avut în vedere că din coroborarea dispoziţiilor art.21 cu cele ale art.,168 alin.(3) din Codul de procedură fiscală rezultă că titlul de creanţă fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patri-moniale ale statului şi obligaţiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite potrivit legii.

În acest sens, în dispoziţiile cu caracter explicativ cuprinse în art.110, pct. 107.1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Codului de procedură fiscală, sunt enumerate următoarele titluri de creanţă fiscală:
a) decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii;
b) declaraţia fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligaţiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii;
c) decizia prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru creanţele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite de organele competente;

Revenind la dispoziţiile Codului de procedură fiscală, trebuie subliniat faptul că potrivit art.85 stabilirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat se face prin:
a) prin declaraţie fiscală, în condiţiile art. 82 alin. (2) şi art. 86 alin. (4);
b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.

Etiologic, regula în materie fiscală este reprezentată de stabilirea obligaţiilor fiscale prin DECIZIE DE IMPUNERE, numai în cazuri excepţionale, contribuabilului revenindu-i obligaţi de a-şi calcula cuantumul contribuţia fiscală.
Codul de procedură fiscală prevede în mod expres, în cuprinsul art.43, cerinţele necesare a fi îndeplinite de către orice act administrativ fiscal.

De asemenea, sunt stipulate norme imperative cu privire la comunicarea actelor administrative fiscale, în speţă a deciziei de impunere.
Astfel, potrivit art.44 din Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, dispoziţiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de proce-dură sunt aplicabile în mod corespunzător.

Sancţiunea nerespectării dispoziţiilor referitoare la comunicare constă în INOPOZABILITATEA actului administrativ fiscal, aşa cum prevede art.45 din Codul de procedură fiscală, întrucât acesta poate produce efecte numai din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.

Mai mult decât atât, potrivit art.44, pct.44.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr.1050/2004, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligaţiei stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii.

AŞADAR, pentru opozabilitatea titlului executoriu comunicat în cauză era necesară existenţa unui titlul de creanţă, act administrativ fiscal, act care conform dispoziţiilor legale ar fi trebuit comunicat contribuabilului, contribuabil care numai în aceste condiţii ar fi putut formula şi demara procedura specială a contestaţiei prealabile în conformitate cu dispoziţiile Titlului IX din Codul de procedură fiscală - Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale.

Referitor la majorările de întârziere şi penalităţile calculate de către stăpânire...
acestea urmează situaţia debitului principal, fiind accesorii ale acestuia, conform principiului accesorium sequitur principalae.

Mai mult decât atât, potrivit art.261, alin.(1) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii „angajatorii şi asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei în condiţiile prezentei legi şi care nu o respectă datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere în condiţiile Codului de procedura fiscală”.
Conform art.119 din Codul de procedură fiscală, pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere. [1]

Subliniem faptul ca textul legal, mai sus citat, NU stipulează, în mod expres, faptul ca debitorul obligaţiei este de drept pus în întârziere.
De asemenea trebuie menţionat faptul că NU a existat o punere în întârziere şi NU a fost comunicat cuantumul unor astfel de penalităţi, nici măcar al debitului efectiv, în nici unul din cei 4 ani, respectiv pe perioada 2006-2010.

Or, trebuie să se poată face dovada punerii în întârziere cu privire la majorările de întârziere percepute, dovadă care constă într-o manifestare de voinţă din parte creditorului în forma cerută de lege, manifestare care se putea face fie printr-o notificare cu ajutorul executorului judecătoresc, fie prin introducerea unei cereri de chemarea în judecată, în conformitate cu art.1532 şi urm. din Codul civil.

De asemenea, NU au respectate dispoziţiile art.222 din Legea nr.95 /2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, dispoziţii imperative care statuează faptul că: „fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuţie personală şi a modalitatii de plata, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.

În ceea ce priveşte suma calculată cu titlu de penalităţi, trebuie să precizăm faptul că aceasta NU are un TEMEI JURIDIC.
Astfel că, Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii NU prevede posibilitatea de a se percepe astfel de penalităţi de întârziere pentru contribuţia la fondul de asigurări de sănătate.

Potrivit art.261, mai sus citat, asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei în condiţiile prezentei legi şi care nu o respectă datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere.
De altfel, nici art.216 din Legea nr.95/2006 NU prevede posibilitate perceperii penalităţilor de întârziere statuând doar faptul că: „în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului de către persoanele fizice... se procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere”.

Dar cine ar fi trebuit să emită deciziile de impunere în cazul obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii?

Potrivit jurisprudenţei în materie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele teritoriale nu au competenţa stabilirii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a majorărilor de întârziere (mai recent dobânzi şi penalităţi de întârziere) aferente.
Această competenţă revine – fie în temeiul art. 42 alin. 1 din Normele metodologice, fie în temeiul competenţei lor generale de a stabili impozite, taxe şi contribuţii – organelor fiscale expres indicate de art. 17 alin. 5 C. proc. fisc.
Astfel prin Sentinţa nr.269/24.06.2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a admis excepţia de nelegalitate a art. 35 din Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007

[1] Conform art.IV, alin.(2) din legea nr.210/2005, în toate actele normative îin care se face referire la noţiunile de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere aceste noţiuni se înlocuiesc cu noţiunea de majorări de întârziere.

P.S. AM primit de la Iulia o leapşa...7 lucruri care-mi plac.
:) Recunosc că mi-ar fi fost mai uşor dacă m-ar fi întrebat cineva de 7 persoane pe care le plac :)
Dar fie şi aşa...să vedem...ordinea este una oarecum aleatorie:
Muzica... a se citit jazz, rock, soul, blues şi a se asculta exemplificativ, deşi mi-a fost foarte greu să aleg din playlist doar câteva exemple;
Cicolata... fără comentarii de prisos. Nu accept nicio dezbatere pe tema asta. Se pare că...fiecare om vine pe lume cu un număr de receptori ai fericirii, continuţi în zestrea sa genetică, aceştia asteaptând să fie ‘hrăniţi’ cu endorfine şi serotonină. Când receptorii au primit o cantitate îndestulatoare din aceştia, psihicul atinge cote maxime. Endorfinele sunt eliberate, printre altele :)) , şi în prezenta anumitor alimente...Deci ciocolata e bonus la fericire.
Jasmine Noire - Bvlgari- Nu mă pricep la recenzii. Îmi place. Mult. P.U.N.C.T.;
Îmi place ...să citesc...şi în ultima vreme am avut, din fericire, timp să citesc şi câteva titluri extra curriculare...pentru sufletul meu;
Că tot am vorbit mai sus de endorfine... îmi place să alerg dimineaţa în parc. Cât mai de dimineaţă. Cât mai puţină lume. Cât mai multă linişte. Cât mai mult aer rec, curat şi parfumat.
Brăţara de la mama... recunosc, că dacă aşa putea aş purta brăţări până la umăr :)). Nu mă pot însă despărţi de o brăţară de argint veche, furată de la mama.
hmmmmm ... n-aş fi crezut asta despre mine...dar uite ce supriză...îmi place meseria mea...doar în zilele bune :)) .
Sunt 7, nu?

DARUL MEU pentru CRĂCIUNUL LOR!

2010-12-12T14:47:00.006+02:00

Acest proiect a fost iniţiat de Ciprian, a primit sprijin din partea Organizaţiei Naţionale a Bloggerilor din România şi a unui număr mare de sponsori.

Ideea lui Ciprian este una frumoasă:

25 de copii din Sibiu cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani care provin din familii defavorizate, ar putea avea un Crăciun mai fericit cu sprijinul material al comunităţii de bloggeri sibieni şi a sponsorilor atraşi de aceştia.

În cadrul proiectului ,,Darul meu pentru Crăciunul lor” fiecare blogger (autor al unui jurnal online) va presta o activitate din care va dona minim 50 de lei. De asemenea fiecare blogger va încerca să atragă cât mai multe firme sibiene în demersul de a oferi un Crăciun de neuitat la 25 de copii. Fiecare copil va primi cadouri constând în dulciuri, sucuri, jucării, haine, încăţăminte, produse educative si de igiena personala.

Cei 25 de copii beneficiari sunt aleşi din familii defavorizate pe baza anchetei sociale desfăşurate de catre o asociaţie sibiană (ARAPAMESU).

Evenimentul special în cadrul căruia copii îşi vor primi cadourile va avea loc la Hipermarketul Carrefour în 17 decembrie 2010.

Şi eu particip! :)

Ideea este că nu mă pricep, din păcate, la foarte multe lucruri, iar până să scot bani din "Stand-up comedy" va mai dura :)

Lume-lume, Luni, 13 decembrie 2010, voi acorda consultaţii juridice în contul proiectului "DARUL MEU pentru CRĂCIUNUL LOR".

Aşa că...dacă aveţi probleme juridice şi dacă vreţi să puneţi şi voi umărul NU ezitaţi să mă vizitaţi!

Dacă vreţi doar să ajutaţi, o puteţi face prin două modalităţi: prin acordarea unei sponsorizări sau oferirea de produse pentru copii, scriindu-i lui Ciprian Drăghici la adresa:

gigelitatea@gmail.com

Vă mulţumes frumos!

Principiul specialităţii. Avem specialişti?

2010-12-05T16:14:00.009+02:00

Vorbeam cu un prieten zilele trecute şi achiesam, în principiu, la opinia lui cu privire la faptul că, în profesia noastră, ca avocat, ar fi ideal să te specializezi.

Eu am râs, evident, suferind de cinism cronic şi sugerându-i că poate e vorba doar de o schimbare de denumire.
Dar, dacă aşa îi spune mai nou, atunci …să ne specializăm, zic!
De altfel, prietenul meu avea dreptate.( !?)
De exemplu sunt mulţi procurori care s-au făcut avocaţi. Deci specialişti în penal. Motivele sunt evidente, nu?
Aşa au argumente suficient de speciale să-i convingă pe foştii colegi.
Astfel că sunt două feluri de avocaţi: SPecializaţi şi NEspecializaţi.

Dar, pe de altă parte, de ce să te specializezi când poţi fi polivalent?
Cum să nu invidiezi un om care face multe şi de (a se citi şi cu prepoziţia „pe” în unele cazuri) toate? Un prestidigitator?

În speţă, cred că ar trebui propus un multiplu de referinţă.
Adică dacă cineva este şi patron de holding, inginer, proaspăt doctor şi intervievat într-o anchetă fâsâită de DNA (Oau….) atunci să fie decorat. (!?)
Sau dacă eşti patron de grup, rotaractian (şi aici NU mă refer la vreo categorie de fani Star Trek, deşi funcţionează pe aceleaşi principii) şi predai zumba (şi aici mă refer la „zumba”) este evident că ai toate motivele să stârneşti invidia muritorilor de rând. (!?)

Revenind la multiplul de referinţă, eu una propun cifra 3 şi acordarea unui număr aferent de STRESE, indivizilor talentaţi care jonglează cu cel puţin tot atâtea bile.

Dar, revenons-en à nos moutons …am dorit să vă vorbesc despre principiul specialităţii capacităţii persoanei juridice.

Ştiaţi că…?

Capacitatea de folosinţă, într-un sens larg, este formată din drepturile civile pe care persoana juridică le poate dobândi precum şi din obligaţiile civile pe care şi le poate asuma.
În sens restrâns însă, persoana juridică nu poate avea acele drepturi şi acele obligaţii care, prin esenţa lor, pot aparţine numai persoanelor fizice, precum şi acele drepturi şi obligaţii care NU corespund specificului capacităţii sale juridice, adică principiului specialităţii.

Persoanele juridice fără scop patrimonial pot avea doar acele drepturi şi obligaţii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului, stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, sancţiunea nerespectării acestor dispoziţii legale constând în nulitatea absolută a persoanei juridice.

Referitor la conţinutul capacităţii de folosinţă a unei persoane juridice, „Afacerea Zappa” a iscat în doctrina veche o controversă.
Potrivit unora dintre opiniile exprimate, o persoană juridică legal înfiinţată conform dispoziţiilor legale a unui stat poate să funcţioneze „să-şi prelungească activitatea şi să exercite drepturi” pe teritoriul unui stat străin, fără a fi necesară recunoaşterea sau autorizarea sa de către acesta din urmă.
Per a contrario, pornind de la teoria ficţiunii persoanei juridice, s-a considerat că voinţa unui stat de a recunoaşte sau autoriza înfiinţarea unei persoane juridice nu-i acordă prerogativa de a-şi impune această voinţă şi altor state, întrucât însuşi suveranitatea sa este limitată, fiind inadmisibilă crearea de către un stat a unei ficţiuni universale.[1]

Specifică pentru persoanele juridice este limitarea capacităţii de folosinţă cunoscută sub forma principiului specialităţii, potrivit căruia persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit de lege, sau scopului generic, precum şi de actul de înfiinţare sau statut, sau scopului concret.

Este însă de menţionat faptul că acest principiu se referă doar la capacitatea de a fi parte în actele juridice şi deci nu limitează capacitatea delictuală a persoanei.

În ceea ce priveşte controversa născută în jurul chestiunii incompatibilităţii principiului specialităţii cu răspunderea penală a persoanei juridice, amintim opinia care se pronunţă în favoarea reţinerii acestei incompatibilităţi şi care foloseşte drept argumente ideea că legea acordă personalitate juridică entităţilor colective şi le stabileşte în acelaşi timp, din raţiuni practice, limitele activităţii, interzicând depăşirea acestora.
Aşadar, săvârşirea de infracţiuni nu poate forma scopul unui persoane juridice, pentru că ea poate fiinţa numai în temeiul unui scop legal. În acest sens, principiul specialităţii limitează activităţile persoanei la cele care sunt necesare atingerii scopului său, astfel că atunci, când ea comite o infracţiune îşi pierde capacitatea şi personalitatea juridică.
Pe de altă parte, susţinătorii tezei compatibilităţii, susţin că o persoană juridică poate să desfăşoare o activitate specifică şi poate comite infracţiuni care sunt legate tocmai de această activitate, fără a depăşi limitele specialităţii scopului său. În realitate, orice infracţiune se situează mai mult sau mai puţin în afara competenţelor recunoscute persoanei juridice, iar controversa a apărut datorită confuziei dintre două noţiuni: scopul pentru care a fost creată persoana juridică şi scopurile urmărite de aceasta pe parcursul existenţei sale. Importantă pentru angajarea răspunderii acesteia este existenţa unei legături între activitatea persoanei juridice şi infracţiunea comisă şi nu principiul specialităţii capacităţii de folosinţă.[2]

Aşa cum literatura de specialitate a subliniat, capacitatea de folosinţă nu rămâne întotdeauna invariabilă pe parcursul existenţei persoanei juridice. Etiologic, modificarea scopului antrenează modificarea corespunzătoare a conţinutului capacităţii de folosinţă.

[1] Principiul potrivit căruia este necesară recunoaşterea sau autorizarea unei persoane juridice străine pentru ca aceasta să poate să îşi exercite drepturile pe teritoriul unei stat nu se aplică persoanelor naturale sau necesare, precum statul, comunele şi judeţele, care odată recunoscute ca fiind corpuri politice îşi pot exercita drepturile şi în alt stat. În „Afacerea Zappa”, statul grec a avut calitatea de reclamant şi a revendicat moştenirea după Vanghelie Zappa (D.Alexandresco, Explicaţiunea teoretică şi practică a dreptului român în comparaţiune cu legile vechi şi cu principile legislaţiunii străine, t.I, ediţia a II-a, Editura Tipografiei Ziarului "Curierul Judiciar", Bucureşti, 1906, p.269 şi urm.);
[2] A se vedea F. Streteanu, R.Chirică, Răspunderea penală a persoanei juridice, Editura Rosetti, Bucureşti, 2002, p.50 şi urm.;

P.S. Ulterior postării, am fost provocată de către Eliza să dezvălui ce cadouri am primit de Moş Nicolae :)
Asta m-a bucurat. Eliza a presupus că am fost suficient de cuminte pentru ca Moşu să treacă şi pe la mine.
Deci, cel puţin la nivelul aparenţelor stau bine :)

Şi pe la mine a trecut Moşu` :)

La fel ca atunci ca atunci când eram copil, mi-a adus cărţi şi dulciuri.

Titlurile şi tipurile s-au schimbat însă :)

Deci Moşu' a trecut şi mi-a lăsat Istoria secretă a lumii – Jonathan Black şi Simbolul Pierdut- Dan Brown :)

Să nu uit…şi Haribo :)

Nota Bene: Fără jordiţă :)

EMIL CIORAN. PRIMUL DINTRE CEI 10 MARI SIBIENI

2010-12-05T14:18:00.005+02:00

„10 MARI SIBIENI”

COMUNICAT DE PRESĂ

În urma voturilor exprimate de sibieni, atât pe internet cât şi pe taloanele aflate în locaţiile partenere ale campaniei „10 Mari Sibieni”, au fost numărate un total de 10.114 voturi.

În urma acestora cel mai mare sibian este: Emil CIORAN.

Ordinea celorlaţi mari sibieni, decisă de voturile exprimate, este următoarea:

Lucian BLAGA, Octavian GOGA, Samuel von BRUKENTHAL, Gheorghe LAZĂR, Andrei ŞAGUNA, Hermann OBERTH, Ion BESOIU, Nicolae LUPU, Teodor TULPAN.

Astfel se încheie campania „10 Mari Sibieni” dar proiectul „MARI SIBIENI” va continua şi în perioada următoare printr-o serie de acţiuni ce vor fi anunţate la momentul oportun.

Dorinţa acestei campanii este aceea de a îi face cunoscuţi pe marii sibieni din întreaga istorie a Sibiului.

Campania a început prin demersul a doi bloggeri sibieni, Răzvan Pop (www.razvanpop.ro) şi Tudor Popa (www.cemerita.ro) şi sub patronajul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu.

În urma voturilor din luna septembrie şi din luna noiembrie aproape 25.000 de sibieni au votat pentru alegerea celui mai mare sibian.

Dorim încă odată să mulţumim celor care ne-au ajutat în reuşita acestei campanii:

BLOGGERI: Alexandra Capotă (alexsleepy.wordpress.com), Marius Bârsan (freecyclesibiu.blogspot.com), Daniel Bâlbă (piatacibin.ro), Călin Blaga şi Miruna Roman (podulminciunilor.ro), Liliana Nenciu Blaga (parfumdefemeie.wordpress.com), Bogdan Brylynski (brylu.ro), Mihai Copăceanu (psihologiebun.wordpress.com), Adrian Cozma (vladimirempire.blogspot.com), Camelia Crişan (camiku.blogspot.com), Roberto Dietrich (robertodietrich.ro), Ciprian Drăghici (citadelasibiana.ro), Ada Frandeş (dreamwind55.blogspot.com), Daniel Hoja (daninhodj.blogspot.com), Bogdan Isăilă (pancu.ro), Teo Iuhas (bagatorideseama.com), Raluca Ştefania Lazăr (opiniijuridice.blogspot.com), Maria Marin (maryamarin.blogspot.com), Monica Obogeanu (obogeanu.com), Eliza Penciu (greencharme.blogspot.com), Bianca Popa (casascorpiei.wordpress.com), Claudia Popa (nobine.wordpress.com), Andrei Popianoş (alteuri.blogspot.com), Miruna Siminel (siblonedelegandesc.ro), Sebastian Suceveanu (seba-suceveanu.blogspot.com), Cosmin Şipos (chewingisaddictive.wordpress.com), Maria Tomoiaga (mariatomoiaga.blogspot.com), Monica Turcu (moni2907.blogspot.com).

PRESĂ: TV şi Radio Eveniment, Turnul Sfatului, Sibiu 100% şi jurnaliştilor Alin Bratu, Angela Carabaşu, Adela Cândea, Cosmin Chelcea, Elida Ioana Cremene, Traian Deleanu, Ştefan Dobre, Laurenţiu Sever Lup, Andrey Kobolov, Alexandra Marcu, Isabela Paulescu, Ciprian Stăvar.

SUSŢINĂTORI ONLINE: femeiaunika.com, sibiul.ro, stirisibiu.ro, sibiunews.ro, spixii.ro, sibienii.ro

SPONSORI, SUSŢINĂTORI: Printcenter, ExpressYou, smartart.ro, hostvision.ro

LOCAŢII PARTENERE: Loteria Română, CarmOlimp, Librăria Humanitas, magazinul LaFantezie, Cafe Wien, Atrium Cafe, Oldies Pub, Supporter Pub, Old Friends Pub, Erasmus Cafe, taxi 924.

MULŢUMIRI: CSU Fans, Radu Scutea, Valeriu Obogeanu (şcoala Radu Selejan), Aurelia Roca (şcoala Regina Maria), Silviu Scrob, Rareş Budac, Emanuel Tăvală.

Mulţumim încă odată tuturor pentru sprijinul acordat!

10 MARI SIBIENI. COMUNICAT DE PRESĂ

2010-12-03T18:19:00.006+02:00

COMUNICAT DE PRESĂ

Duminică, 05 decembrie 2010, va fi transmisă pe TV Eveniment emisiunea „Gala Marilor Sibieni”. În cadrul acestei emisiuni va fi anunţat cel mai mare sibian, aşa cum l-au ales sibienii.

Aceasta este ultima acţiune a campaniei „10 Mari Sibieni”.

Dorinţa acestei campanii este aceea de a îi face cunoscuţi pe marii sibieni din întreaga istorie a Sibiului.

În luna septembrie aproape 17.000 de sibieni au votat pentru alegerea celor mai mari sibieni, iar în urma votului au rămas cei 10 MARI SIBIENI.

Aceştia sunt (în ordine alfabetică):

Ion BESOIU, Lucian BLAGA, Samuel von BRUKENTHAL, Emil CIORAN, Gheorghe LAZĂR, Nicolae LUPU, Octavian GOGA, Hermann OBERTH, Andrei ŞAGUNA, Teodor TULPAN.

Pentru detalii legate de campanie şi de organizarea conferinţei de presă:

Răzvan Pop, 0744476703, razvan_c_pop@yahoo.com

Tudor Popa

10 MARI SIBIENI.ATENȚIE: SE CITEȘTE!

2010-11-30T14:36:00.004+02:00

Astăzi, 30 noiembrie 2010, vom fi prezenţi în magazinul CarmOlimp din Terezian (Sibiul Nou) începând cu orele 18.00.

Aici vom citi şi în cele din urmă vom oferi cărţi, clienţilor magazinului amintit, într-un ultim demers de conştientizare a sibienilor asupra importanţei şi rolului personalităţilor care au „construit” oraşul nostru.
Cărţile ce le vom împărţi sibienilor sunt oferite de Librăria Humanitas din Sibiu şi de familia Lupu, prin amabilitatea nepotului marelui sibian, Nicolae Lupu – Graţian Lupu.

Sunt cărţi scrise de unii din cei mari sibieni dar şi alte lucrări.

Vă aşteptăm alături de noi şi astăzi, aşa cum aţi fost de fiecare dată.

10 MARI SIBIENI. SĂPTĂMÂNA DECISIVĂ!

2010-11-27T16:06:00.020+02:00

Campania 10 MARI SIBIENI se încheie săptămâna viitoare!

Nu uitaţi să votaţi!

Votaţi GHEORGHE LAZĂR!

Pentru săptămâna viitoare, organizatorii campaniei, adică Răzvan Pop şi Tudor St. Popa, anunţă următoarele:

Urmează poate cea mai grea săptămână a campaniei noastre. De aceea vă rugăm să ne susţineţi şi ajutaţi în acţiunile noastre.

Astăzi, CSU Atlassib Sibiu, echipa nosatră de baschet, joacă cu CSM Bucureşti. Ajutaţi de CSU Fans, vom fi prezenţi începând cu orele 17.00 la Sala Polivalentă pentru a îi prezenta pe cei 10 MARI SIBIENI, fanilor de baschet, sibienilor. Vă aşteptăm alături de noi.

Luni, la orele 18.00, în Oldies Club, de pe strada Alexandru Papiu Ilarian, vom lansa site-ul www.marisibieni.ro. Avem onoarea de a îl avea printre noi pe unul dintre cei 10 MARI SIBIENI, pe dl. ION BESOIU. Acesta va discuta cu noi şi cu cei prezenţi la acea oră. De asemenea vom viziona şi ultimul său film dedicat Sibiului.

VĂ AŞTEPTĂM ÎNTR-UN NUMĂR CÂT MAI MARE ALĂTURI DE NOI ŞI DE ION BESOIU.

Marţi, ajutaţii fiind de Librăria Humanitas şi de supermarketul Carmolipm, vom impărţi cărţi în numele celor 10 MARI SIBIENI. Revenim cu mai multe detalii. Vă aşteptăm alături de noi.

Duminică, 5 decembrie, veţi putea urmări pe TV Eveniment, GALA MARILOR SIBIENI, în cadrul căreia vom anunţa cel mai mare sibian, aşa cum a fost ales de către voi, sibienii.

VĂ AŞTEPTĂM ALĂTURI DE NOI ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ!

P.S. Nu uitaţi să votaţi!!!

10 MARI SIBIENI. VOTAŢI GHEORGHE LAZĂR!

2010-11-09T20:16:00.008+02:00

Îmi revine îndatorirea şi bucuria de a susţine şi de a prezenta biografia unuia dintre cei 10 MARI SIBIENI:

GHEORGHE LAZĂR
fondatorul învăţământului românesc

Este născut la Avrig în 1779.
Creşte în casa baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei ce îşi avea palatul de vară la Avrig.
Studiază la Sibiu la colegiul iezuit (ce astăzi îi poartă numele) iar apoi la Cluj. Studiile universitare şi le definitivează la Viena, unde studiază istorie, filosofie şi ştiinţe exacte. Tot la Viena studiază şi teologia.

Este hirotonit ca preot şi arhidiacon dar revine la Sibiu.
Va fi criticat pentru ideile sale liberale şi reformatoare în privinţa dezvoltării Bisericii din Transilvania.
Unii cercetători susţin că el a fost la un moment dat şi subiectul unei nominalizări la postul de episcop.

La Sibiu predă la şcoala teologică ortodoxă (clădirea există şi astăzi pe strada Reconstrucţiei). Aici începe să introducă tot mai mult limba română şi litele latine. Intră în conflict cu episcopul ortodox, este destituit de guvernatorul provinciei şi pleacă în 1816 la Bucureşti.

Ajutat de elita românească va promova tot mai mult limba română în predare.
Este fondatorul primei şcoli cu predare în limba română din Ţara Românească, actualul Colegiu „Sf. Sava”.
Tot în Bucureşti realizează primele ridicări topografice ale unor moşii din principat.

Se implică în viaţa politică a Ţării Româneşti.
Ajutându-l pe Tudor Vladimirescu în apărarea Bucureştiului.
După înfrângerea mişcării pandurilor, este nevoit să părăsească principatul.
Se retrage la Sibiu şi apoi la Avrig.
Moare în 1823, fiind înmormântat în curtea bisericii ortodoxe din localitate.

Sibiul i-a comemorat existenţa prin numirea unei străzi şi a apoi a colegiului iezuit ale cărui cursuri le-a urmat şi el. În perioada comunistă autorităţile locale îi vor aşeza o statuie din calcar în Piaţa Mare a oraşului. Aceasta va fi demolată şi înlocuită cu una din bronz în 2006. Un alt bust al cărturarului se află în Parcul ASTRA.

statuia lui Gheorghe Lazar din Piata Mare, fotografie de Camelia Crisan

LOCURI CE ÎL LEAGĂ DE SIBIU

str. Gheorghe Lazăr (ce îi poartă numele),
Colegiul „Gh. Lazăr” (unde a învăţat şi acum îi poartă numele),
parohia Romano Catolică din Piaţa Mare (unde a studiat),
şcoala românească de pe str. Reconstrucţiei (unde a predat),
biserica Sf. Luca (cu care a colaborat).

Şi nu uitaţi:

VOTAŢI GHEORGHE LAZĂR!

10 MARI SIBIENI. FINALA

2010-11-03T07:27:00.009+02:00

CAMPANIA „10 MARI SIBIENI”

o campanie organizată de

Răzvan C. POP (www.razvanpop.ro)

Tudor.Ş. POPA (www.cemerita.ro)

COMUNICAT DE PRESĂ

Campania „10 Mari Sibieni”a ajuns la ultima etapă a sa.
Răzvan Pop împreună cu Tudor Şt. Popa au iniţiat la începutul lunii iunie această campanie de conştienţizare şi de informare a sibienilor.

Dorinţa a fost aceea de a îi face cunoscuţi pe marii sibieni din întreaga istorie a Sibiului.

În primele trei luni fiecare mare sibian a fost prezentat de ambii organizatori, cât şi de alţi 16 bloggeri sibieni.

Aceştia sunt:

Marius Bârsan – http://freecyclesibiu.blogspot.com. Marius îl susţine pe HERMANN OBERTH

Daniel Bâlbă – http://piatacibin.ro/blog/. Daniel îl susţine pe EMIL CIORAN.

Eliza Penciu – http://www.greencharme.blogspot.com/. Eliza îl susţine pe NICOLAE LUPU.

Bianca Popa – http://casascorpiei.wordpress.com/. Bianca îi susţine pe TEODOR TULPAN şi ANDREI ŞAGUNA.

Bogdan Brylynski – http://www.brylu.ro /. Bogdan îl susţine pe ION BESOIU.

Raluca Lazăr – http://opiniijuridice.blogspot.com/. :) Îl susţin pe GHEORGHE LAZĂR

Călin Blaga – http://www.podulminciunilor.ro/. Călin îi susţine pe LUCIAN BLAGA şi OCTAVIAN GOGA

Alexandra Capotă – http://alexsleepy.wordpress.com/. Alexandra îl susţine pe SAMUEL VON BRUKENTHAL

De asemenea trebuie subliniat ajutorul ziarelor Turnul Sfatului, Sibiu 100% dar şi a TV şi radio Eveniment.

În luna septembrie aproape 17.000 de sibieni au votat pentru alegerea celor mai mari sibieni, iar în urma votului au rămas cei 10 MARI SIBIENI.

Aceştia sunt (în ordine alfabetică): Ion BESOIU, Lucian BLAGA, Samuel von BRUKENTHA L, Emil CIORAN, Gheorghe LAZĂR, Nicolae LUPU, Octavian GOGA, Hermann OBERTH, Andrei ŞAGUNA, Teodor TULPAN.

Dintre aceştia, începând de astăzi puteţi alege pe cel mai mare sibian.

Cum se poate vota?
Fie pe site-ul lui Răzvan Pop:
http://10sibieni.razvanpop.ro/sibieni

fie pe site-ul lui Tudor Şt. Popa:
http://cemerita.ro/2010/11/01/vot-final

fie pe contul de facebook al campaniei.

De săptamana viitoare se va putea vota în locaţiile partenere, ce le vom anunţa la momentul oportun.

De asemenea vom avea un sistem de votare prin sms, banii rezultaţi din acest mod de votare, urmând a-i depune într-un proiect legat de cei 10 mari sibieni.

Aşadar, vă aşteptăm la vot!

Abuzul de drept. Perseverenţa în prostie. Consecinţe

2010-10-22T11:53:00.006+03:00

Fiecare are marota lui.
Şi nu, nu este vorba despre caricatura unui animal care înveleşte ciocolata, ci despre idei fixe şi preocupări excesive, uneori obsedante, pentru un anumit lucru.

Marotele pot fi benefice atunci când tind să demonstreze un concept revoluţionar. Pot fi şi obositoare când urmăresc caii verzi de pe pereţi sau fantome ale trecutului.

Dar marotele pot fi comice atunci când stăruinţa depusă priveşte o idioţenie.
Trebuie însă să recunosc că, de cele mai multe ori, nu râd atunci când am de-a face cu această ultimă categorie de idei fixe.
Şi asta pentru că, dacă prostia este de cele mai multe ori scuzabilă, perseverenţa în prostie este agasantă.

Un exemplu…

Raportul juridic dedus judecăţii vizează solicitarea recurenţilor-reclamanţi de revocare parţială (!?) a unei donaţii pentru ingratitudine.
Instanţa de fond a apreciat valoarea donaţiei şi a pus în vedere reclamanţilor recurenţi achitarea taxei judiciare de timbru, sens în care au fost şi citaţi la data de 24.04.2009. Cu toate acestea, deşi reclamanţii au beneficiat de indulgenţa instanţei de judecată, nici la al 10-lea termen de judecată nu au binevoit să achite taxa de timbru datorată.
Prin Încheierea din 09.10.2009 a fost respinsă cererea de acordare de ajutor public judiciar, iar prin Încheierea din 16.11.2009 a fost respinsă şi cererea de reexaminare.
În atarea situaţie, obligaţia legală de plată a taxei judiciare de timbru a subzistat în sarcina recurenţilor-reclamanţi, aceştia neînţelegând însă să-şi îndeplinească obligaţiile.
Astfel, JUDECĂTORIA SIBIU, prin Sentinţa nr.X/11.12.2009 a respins cererea de chemare în judecată ca insuficient timbrată.
De asemenea, TRIBUNALUL SIBIU, prin Decizia civilă nr.Z din 21.06.2010 a respins apelul declarat de către reclamanţi împotriva sentinţei instanţei de fond.

Surpriză însă, reclamanţii formulează şi RECURS, prin AVOCAT:
"Subsemnaţii D şi D…solicit în contradictoriu…admiterea recursului, casarea decizie civile şi, pe cale de consecinţă, casarea sentinţei civile a Judecătoriei Sibiu” (?!?!)
„Pentru următoarele motive: prin sentinţa civilă a Judecătoriei Sibiu s-a anulat ca insuficient timbrată acţiunea civilă formulată de subsemnaţii în contradictoriu cu pârâtul X, sens în care am fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată” (?!?!)
„Împotriva sentinţei am declarat apel, solicitând admiterea apelului şi casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare invocând ca motiv temeinic nelegalitatea soluţiei instanţei de fond pentru faptul că am formulat o cerere de ajutor public judiciar care a fost respinsă” (?!?!)

Atât. OAU! Asta da motivare.
Dacă prostia ar durea, d-nul Avocat s-ar tăvăli în chinuri.

În mod evident, intimatul a solicitat respingerea recursului ca fiind nul.
De asemenea, în baza art.723 din Codul de procedură civilă, a solicitat instanţei să constate faptul că recurenţii reclamanţi îşi exercită drepturile procedurale cu rea-credinţă şi în alt scop decât cel prevăzut de lege şi în consecinţă, în baza art. 1081, alin.(1), pct.1, lit.a din Codul de procedură civilă, să fie sancţionaţi cu amendă judiciară.
Curtea de Apel Alba Iulia a constatat nul recursul, DAR a omis să se pronunţe asupra abuzului de drept, deşi potrivit art.1081, alin.(1) pct.1, lit.(a) din Codul de procedură civilă introducerea cu rea-credinţă a unor cereri vădit netemeinice este sancţionabilă.
În aceste condiţii, formularea unei cereri de recurs, mai ales a uneia inteligibile şi redundante, prin care dreptul procedural este dirijat în alt scop decât cel prevăzut de lege şi vizează tergiversarea finalizării cauzei este abuzivă.
Pe de altă parte, potrivit jurisprudenţei în materie, exercitarea unei căi legale de atac nu poate fi considerată ca fiind abuzivă.
Păcat…

Există totuşi şi cazuri în care un astfel de abuz a fost sancţionat:

"În condiţiile în care recurentul invocă neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale care îi este favorabilă, se apreciază că scopul urmărit nu este cel de a obţine verificarea de către Curtea Constituţională a conformităţii textului cu legea fundamentală, ci chiar efectul stabilit - de regulă - de lege, ca efect al invocării excepţiei, respectiv suspendarea cauzei, pâna la soluţionarea excepţiei. Asa fiind, dreptul conferit de lege este dirijat către un alt scop decât cel pentru care a fost recunoscut, astfel încât, prin invocarea exceptiei de neconstituţionalitate, recurentul a savârsit un abuz de drept, care se impune a fi sancţionat prin respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale".

Decizia comercială nr. 194R/08.02.2007 a Curţii de Apel Bucureşti

„În ceea ce priveşte ultimul motiv de recurs, s-a reţinut că recurentul a invocat în faţa judecatorului-sindic excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.98, alin.(2), în ceea ce priveşte referirea la alin.(1) din Legea nr.85/2006. În esenta, s-a apreciat de către recurent că textul este neconstituţional, datorită faptului că el nu indică, în rândul persoanelor citate în vederea discutării planului, şi asociaţii/acţionarii debitorului, iar administratorul special nu are decât atribuţiile limitativ prevăzute de art.18, alin.(2) din Legea nr. 85/2006.
Curtea a reţinut însă că semnatarul excepţiei este şi administrator special al debitorului S.C. S. S.A., fiind desemnat în aceasta calitate la data de 25.09.2006, prin Hotarârea Adunarii Generale Extraordinare a Acţionarilor debitorului.
În acest context, Curtea a mai constatat ca art.18, alin.(1) din Legea nr. 85/2006 stabileşte că administratorul special reprezintă interesele asociaţilor/acţionarilor debitorului, astfel încât asociaţii/acţionarii nu mai participă direct la procedură, căci ei sunt reprezentaţi de administratorul special.
Prin urmare, rezultă ca textul atacat pentru neconstituţionalitate cuprinde prevederi favorabile recurentului.
Legea nr.47/1992 reglementează procedura ce trebuie urmată pentru invocarea şi soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate.
Scopul controlului de constituţionalitate constă în stabilirea conformităţii sau non-conformităţii unei dispoziţii legale cu Constituţia.
Efectul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate este acela că instanţa nu mai poate păşi la soluţionarea cauzei, pâna la momentul stabilirii de către Curtea Constituţională a conformităţii prevederilor pretins neconstituţionale cu legea fundamentală.
De regulă, în vederea prezervării drepturilor părţilor, legiuitorul a stabilit, în art.29, alin.(5) din Legea nr.47/1992, republicată şi modificată, un alt efect al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, şi anume suspendarea judecăţii cauzei, pe perioada soluţionării excepţiei. Cu titlu de excepţie, art.8, alin. final din Legea nr.85/2006 îngăduie judecătorului-sindic să nu suspende judecata cauzei, în situaţia în care dispoziţiile pretins neconstituţionale au făcut deja obiect al cel puţin unei decizii a Curţii Constituţionale.

Prin urmare, deşi părţilor li se recunoaşte dreptul de a solicita verificarea de către Curtea Constituţională a conformităţii cu Constituţia a unor prevederi legale care au legatură cu cauza, acesta trebuie exercitat cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege, potrivit art.723, alin.(1) din C.proc.civ.
În acest context, Curtea a înlăturat susţinerea recurentului, potrivit căreia interpretarea dispoziţiei cuprinse în art.723, alin.(2) din C.proc.civ. conduce la concluzia că partea care foloseşte drepturile procedurale în mod abuziv poate fi obligată doar la plata daunelor-interese, căci sancţiunea cea mai potrivită este lipsirea actului abuziv de efectele în vederea cărora a fost realizat.

AU FOST ALEȘI CEI 10 MARI SIBIENI!

2010-10-14T15:06:00.015+03:00

CAMPANIA „10 MARI SIBIENI”

o campanie organizată de
Răzvan C. POP
(http://www.razvanpop.ro/)
Tudor Şt. POPA
(http://www.cemerita.ro/)

PUNCTAJ CONFERINŢĂ DE PRESĂ

Am numărat 16.437 voturi

Vot online – 7.937 voturi; vot taloane – 8.500 voturi.

Cei 10 MARI SIBIENI sunt:

Ion BESOIU, Lucian BLAGA, Samuel von BRUKENTHAL, Emil CIORAN, Gheorghe LAZĂR, Nicolae LUPU, Octavian GOGA, Hermann OBERTH, Andrei ŞAGUNA, Teodor TULPAN.

Următorii 40 sunt:

Aurel VLAICU, Ioan SLAVICI, Klaus JOHANNIS, Ricky DANDEL, Radu STANCA, Ion RAŢIU, Timotei CIPARIU, Antonie PLĂMĂDEALĂ, Simeon BĂRNUŢIU, George BARIŢIU, Lucian VINŢAN, Steliana NISTOR, Claudia PRESĂCAN, George CALBOREANU, Dumitru STĂNILOAE, Florin GRIGORAŞ, Conrad HAAS, Nicholaus OLAHUS, Franz BINDER, Onisifor GHIBU, Zaharia BOIU, Emil HUREZEANU, George DIMA, Ilie FLOAŞIU, Iancu DUMITRESCU, Vasile AARON, Cornel IRIMIE, Ştefan ORTH, Miklos BORSOS, Pompeiu ONOFREIU, Ioan LUPAŞ, Nicolae BĂLAN, Emil SIGERUS, Timotei POPOVICI, Ilie BEU, Nicolae MANOLESCU, Carl WOLFF, Melita RUHN, Romulus VUIA, Emil FISCHER.

Locurile 51 – 100:

Dieter ACKER, Wolf von AICHELBURG, Thomas ALTEMBERGER, Arthur ARZ VON STRAUSSENBURG, Eduard Albert BIELZ, Gustav BINDER, Wilhelm BINDER, Johann BOBEL, Aurel BROTE, Michael von BRUKENTHAL, Andrei CODRESCU, Sabina COJOCAR, Maria COSMA, Partenie COSMA, Miron CRISTEA, Otto CZEKELIUS, Dan DĂNILĂ, Gavril DEJEU, Juliana FABRITIUS DANCU, Sebastian HANN, Hans HERMANN, Martin HOCHMEISTER SR, Albert HUET, Ioan ICĂ jr, Nae IONESCU, Ştefan Octavian IOSIF, Mircea IVĂNESCU, Inocenţiu KLEIN, Samuel KLEIN, Jan LEVOSLAV BELLA, Petru LUCA, Vasile MOGA, Elias NICOLAI, Paul NIEDERMAIER, Andrei OŢETEA, Alexandru PAPIU ILARIAN, Oskar PASTIOR, Mircea PĂCURARIU, Dan PERJOVSCHI, Ioan PIUARIU MOLNAR, Ion POPESCU SIBIU, Daniil POPOVICI BARCIANU, Andreas RIEGER, Visarion ROMAN, Hans Otto ROTH, Eginald SCHLATTNER, August von SPIESS, Friedrich TEUTSCH, Viorel TILEA, David URS de MARGINE.

Locurile 101 – 150:

Florian AARON, Martin ADLER von HOCHMEISTER JR, Karl ALBRECHT, Andrei BÂRSEANU, Michael BIELZ, Georg BETTE, Eugeniu BROTE, Johann Eberhardt BLAUMANN, Richard CSAKI, Cornel DIACONOVICI, Vasile DOBRIAN, Albert DORR, Ion Codru DRĂGUŞANU, Franz Xaver DRESSLER, Wilhelm EDLER von HOCHMEISTER, Valentin Frank von FRANKENSTEIN, Gustav GUNDISCH, Christian Friedrich Samuel HAHNEMANN, Petrus HALLER, Norbert HANN von HANNENHEIM, Johann Zabanius SACHS von HARTENECK, Georg HECHT, Victor HESS, Hellmut KLIMA, Julius Joachim Ludwig von HORST, Johann Wilhelm KRAFFT, Andreas LAPICIDA, Joseph LATZEL, Ilie MĂCELARIU, Ion MEŢIANU, Simon MILES, Filip MOLDOVEANU, Franz Joseph MULLER von REICHENSTEIN, Ion NEGOIŢESCU, Franz NEUHAUSER cel TÂNĂR, NIKOLAUS, Gustav ONGYERTH, Lia PERJOVSKI, Constantin Hagi POPP, Zenovie POPP, Ioan SASUL, Adolf SCHULLERUS, Paul SCHUSTER, Mihaela STĂNULEŢ, Tobias STRANOVIUS, Gheorge ŞOIMA, Georg Daniel TEUTSCH, Ferdinand Graf TIGE, Thomas de VILLA HERMANNI, Paulus WOLFF.

Locurile 151 – 200:

Johann Michael ACKNER, Michael Gottlieb AGNETHLER, Septimiu ALBINI, Mathias ARMBRUSTER, Julius BIELZ, Thomas BOMELIUS, Lajos BRILINSKI, Valentinus CORVINUS, Philipp COLLIGNON, Arthur COULIN, Sandor DOMANONSZKY, Karl DORSCHLAG, Josef DROTLEFF, Martin FELMER, Anton FILEK, Thomas GEMMARIUS, Franz GEBBEL, Hugo GLANTZ von EICHA, Adolf GOTTSCHLING, Michael HISSMANN, Franz HODJAK, Kurt HOREDT, Friedrich JICKELI, Gustav KAPP, Caspar de KOBOT, Friedrich KRASSER, Hermann KUSMANEK von BURGNEUSTADTEN, Petrus LANTREGEN, Johannes LULAY, Gallus LUTSCH, Andreas MELTZER, Mathias MILES, Alexandru MOCSONY, Friedrich MULLER LANGENTHAL, Gustav NUSSBACHER, Markus PEMPFFLINGER, Ioan PUŞCARIU, Ludwig REISSENBERGER, Johannes von ROSENAU, Martin SIEBENBURGEN, Anton STEINWALD, Iosif STERCA ŞULUŢIU, Janos Marton STOCK, Octav ŞMIGHELSCHI, Octavian TĂSLĂUOAN, Lukas TRAPOLDNER, Anton TRAUTENBERGER, Virgil VĂTĂŞIANU, Giovanni Morando VISCONTI, Erwin WITTSTOCK.

Locurile 201 – 215:

Joseph BERDIA, Friedrich Albert BOCK, Bernhard CAPESIUS, Theobaldus GRYPHIUS, Jakob HENZMANISSE, Simon HOFFMEYER, Karl NEUGEBOREN, Johann Ludwig NEUGEBOREN, Sebastian PAUSCHNER, Christian REICHERT, Georg REICHESDORFFER, Joachim TURJE, Johannes WAYDA, Johann WEST von NEUSOL, Johann Theophil DELPHINI.

Johann Theophil DELPHINI – unicul care nu a primit nici un vot.

TOP 5 SECOLELE XIII – XV:

Nicholaus OLAHUS, Thomas ALTEMBERGER, Georg HECHT, Thomas de VILLA HERMANNI, Andreas LAPICIDA.
TOP 5 SECOLELE XVI – XVII:

Conrad HAAS, Albert HUET, Elias NICOLAI, Ioan SASUL, Paulus WOLFF.
TOP 5 SECOLUL XVIII:

Samuel von BRUKENTHAL, Inocenţiu KLEIN, Petru LUCA, Michael von BRUKENTHAL, Samuel KLEIN.
TOP 5 SECOLUL XIX:

Gheorghe LAZĂR, Andrei ŞAGUNA – în ordine alfabetică, Ioan SLAVICI, Ion RAŢIU, Timotei CIPARIU.
TOP 5 SECOLUL XX:

Lucian BLAGA, Emil CIORAN, Nicolae LUPU, Octavian GOGA, Hermann OBERTH – în ordine alfabetică.
TOP 5 MARI SIBIENI ÎN VIAŢĂ:

Ion BESOIU, Teodor TULPAN – în ordine alfabetică, Klaus JOHANNIS, Ricky DANDEL, Lucian VINŢAN.
TOP 5 FEMEI:

Steliana NISTOR, Claudia PRESĂCAN, Melita RUHN, Maria COSMA, Sabina COJOCAR.
TOP 5 ROMÂNI:

Ion BESOIU, Lucian BLAGA, Emil CIORAN, Gheorghe LAZĂR, Nicolae LUPU – în ordine alfabetică.
TOP 5 SAŞI:

Samuel von BRUKENTHAL, Hermann OBERTH, Klaus JOHANNIS, Ricky DANDEL, Franz BINDER.
TOP 5 MAGHIARI:

Miklos BORSOS, Lajos BRILINSKI, Sandor DOMANONSZKY, Joseph BERDIA.
TOP 5 OAMENI POLITICI:

Samuel von BRUKENTHAL, Octavian GOGA – în ordine alfabetică, Klaus JOHANNIS, Ion RAŢIU, Simeon BĂRNUŢIU.
TOP 5 PRIMARI:

Klaus JOHANNIS, Thomas ALTEMBERGER, Georg HECHT, Albert DORR, Petrus HALLER.
TOP 5 OAMENI DE CULTURĂ:

Lucian BLAGA, Emil CIORAN, Gheorghe LAZĂR, Nicolae LUPU – în ordine alfabetică, Ioan SLAVICI.
TOP 5 SCRIITORI:

Lucian Blaga, Emil CIORAN, Octavian GOGA – în ordine alfabetică, Ioan SLAVICI, Radu STANCA.
TOP 5 MUZICĂ:

Ricky DANDEL, Timotei CIPARIU, Florin GRIGORAŞ, George DIMA, Iancu DUMITRESCU.
TOP 5 ARTIŞTI (PICTORI, SCULPTORI, FOTOGRAFI, ETC...):

Ştefan ORTH, Miklos BORSOS, Emil FISCHER, Hans HERMANN, Otto CZEKELIUS.
TOP 5 SCULPTORI:

Miklos BORSOS, Elias NICOLAI, Andreas LAPICIDA, Petrus LANTREGEN, Simon HOFFMEYER.
TOP 5 PICTORI:

Ştefan ORTH, Hans HERMANN, Dan PERJOVSCHI, Juliana FABRITIUS DANCU, Johann BOBEL.
TOP 5 TEATRU (ACTORI, AUTORI, REGIZORI, MANAGERI, ETC...):

Ion BESOIU, Radu STANCA, George CALBOREANU, Martin HOCHMEISTER SR, Gustav ONGYERTH.
TOP 5 OAMENI DE ŞTIINŢĂ:

Hermann OBERTH, Aurel VLAICU, Lucian VINŢAN, Conrad HAAS, Cornel IRIMIE.
TOP 5 ISTORICI:

Nicolae LUPU, Nicholaus OLAHUS, Onisifor GHIBU, Ioan LUPAŞ, Emil SIGERUS.
TOP 5 TIPOGRAFI:

Martin HOCHMEISTER SR, Paulus WOLFF, Filip MOLDOVEANU, Thomas de VILLA HERMANNI, Johann Wilhelm KRAFFT.
TOP 5 SPORT:

Teodor TULPAN, Steliana NISTOR, Claudia PRESĂCAN, Melita RUHN, Sabina COJOCAR.
TOP 5 OAMENI DE AFACERI:

Ilie FLOAŞIU, Carl WOLFF, Petru LUCA, Gustav BINDER, Andreas RIEGER.
TOP 5 TEOLOGI:

Andrei ŞAGUNA, Timotei CIPARIU, Antonie PLĂMĂDEALĂ, Dumitru STĂNILOAE, Nicholaus OLAHUS.
TOP 5 TEOLOGI ORTODOXI:

Andrei ŞAGUNA, Timotei CIPARIU, Antonie PLĂMĂDEALĂ, Dumitru STĂNILOAE, Nicolae BĂLAN.
TOP 5 TEOLOGI ROMANO – CATOLICI:

Nicholaus OLAHUS, NIKOLAUS, Lajos BRILINSKI, Caspar de KOBOT, Joseph BERDIA.

TOP 5 TEOLOGI GRECO – CATOLICI:

Pompeiu ONOFREIU, Inocenţiu KLEIN, Samuel KLEIN.
TOP 5 TEOLOGI EVANGHELICI:

Friedrich TEUTSCH, Georg Daniel TEUTSCH, Hellmut KLIMA, Friedrich MULLER LANGENTHAL, Johann Michael ACKNER.
TOP 5 MILITARI:

August von SPIESS, David URS de MARGINE, Arthur ARZ VON STRAUSSENBURG, Ferdinand Graf TIGE, Julius Joachim Ludwig von HORST.

S-A VOTAT:

http://10sibieni.razvanpop.ro/sibieni – aici s-a votat o singură personalitate.
http://10marisibieni.cemerita.ro/2010/09/09/voteaza-cei-mai-mari-sibieni-pe-categorii/ – aici s-a votat pe categorii şi s-a votat mai multe personalităţi
http://www.facebook.com/pages/10-MARI-SIBIENI/115273488515617?v=photos&ref=ts – aici s-a votat mai multe personalităţi, printr-un like făcut fotografiei acestuia.
http://www.youtube.com/user/10MariSibieni – aici s-a votat mai multe personalităţi, printr-un like făcut fotografiei acestuia.

Ziarele Sibiu 100% şi Turnul Sfatului au publicat taloane care s-au putut completa şi trimite înapoi la redacţia ziarului.

S-a votat prin completarea de taloane (maxim cinci nominalizări). Acestea se găsesc în locaţiile partenere al campaniei. Taloanele au fost realizate cu ajutorul Express You, magazinul ce se regăseşte în bd. Mihai Viteazul nr. 11.

Locaţiile partenere ale campaniei sunt în acest moment: toate punctele Loteriei Române din Sibiu (11 locaţii), în cafenelele Cafe Wien, Atrium Cafe, Einstein Cafe, Old Friends Pub, Supporter Pub, Oldies Pub, Erasmus Cafe şi magazinul LaFantezie. De asemenea ele se regăsesc în librăria Humanitas şi magazinele Carmolimp precum şi în taximetrele 924. De asemenea am strâns voturi şi în urma prezentărilor avute în şcoli şi licee.

Taloanele după completare puteau fi lăsate în locaţia respectivă fie ele puteau fi aduse în cadrul magazinului Express You din Mihai Viteazul nr. 11.

PUNCTAJ GENERAL

Campania a început prin demersul a doi bloggeri sibieni, Răzvan Pop (www.razvanpop.ro) şi Tudor Popa (www.cemerita.ro) şi sub patronajul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu.

Este cea mai transparentă campanie desfăşurată vreodată în Sibiu. Nu s-a pornit cu un fond stabilit din punct de vedere financiar şi mediatic, preferându-se a se chema alături diferiţi parteneri pe parcursul acesteia. (a se vedea lista partenerilor). O primă, importantă realizare a campaniei noastre a fost revitalizarea blogosferei sibiene, care după o lungă perioadă de timp s-a reactivat şi reunit într-un proiect comun.

Propunerea noastră era aceea de a ne alege cel mai mare sibian. În primul rând îi invităm pe sibieni să îşi aleaga cel mai mare sibian. Cel mai mare sibian din istorie, începând cu cavalerii şi primarii secolelor medievale şi finalizând cu artiştii contemporani, dand un exemplu.

Când ne-am gândit la marii sibieni, ne-am gandit la acele personalităţi ale istoriei şi culturii noastre care prin originea lor sau prin activitatea lor sau prin moştenirea ce au lasat-o şi-au legat numele, într-un mod esenţial de oraşul nostru.

În primele trei luni, ne-am propus a prezenta toate personalităţile alese pentru a intra în „competiţia” celui mai mare sibian. Acestea au fost prezentate pe cele două bloguri ale iniţiatorilor (toate cele 215 personalităţi), pe cele 18 bloguri ce s-au alăturat campaniei precum şi pe site-ul ziarului Turnul Sfatului şi în emisiunile TV Eveniment.

Lista iniţială a suferit modificări, cei care au urmărit această campanie considerând că sunt şi alte personalităţi care merita a fi adăugate listei noastre. Alţi 43 de mari sibieni au fost adăugaţi. Alte personalităţi care la început se regăseau între propunerile noastre, au fost retrase, nefiind concludent aportul lor la viaţa şi istoria Sibiului.

În a patra lună invităm sibienii să îşi aleagă cel mai mare sibian, votându-l.

În urma votului vom realiza un top complet pe care îl vom prezenta la începutul lunii octombrie. Primii zece ce vor reieşi în urma votului. vor fi prezentaţi doar în ordine alfabetică. Din acel moment, ei vor primi un avocat (personalitate sau un specialist în domeniu) care le va susţine imaginea şi vor veni cu argumentele necesare care vă vor face să îi votaţi încă odată, într-un sondaj final ce are menirea a alege pe cel mai mare sibian din istorie.

Lucrăm deja la site-ul oficial al campaniei, la o broşură ce ne dorim a ajunge în fiecare casă de sibian, la diferite materiale promoţionale, precum şi la o strategie postcampanie de continuare a acesteia.

Vă invităm pe această cale a vă alătura campaniei, prin orice fel doriţi, prin susţinere mediatică, prin voluntariat sau prin donaţii şi sponsorizări.

10 MARI SIBIENI. COMUNICAT DE PRESĂ

2010-09-30T18:19:00.002+03:00

COMUNICAT DE PRESĂ

Dorim să vă anunţăm că votarea pentru cel mai mare sibian va continua şi în zilele de 1, 2 şi 3 octombrie, adică şi vineri, sâmbătă şi duminică. Aceasta se întâmplă pentru a permite votarea şi în acest weekend.

Astfel cei care doresc să voteze o pot face atât în locaţiile partenere, cât şi pe site-urile organizatoare şi pe paginile de facebook şi youtube ale campaniei, dar prin taloanele ce le pot găşi în ziarele partenere.

Locaţiile partenere sunt: taximetrele 924, librăria Humanitas, magazinul LaFantezie (Promenada Mall), magazinele Carmolimp (Terezian – Sibiul Nou, Cireşica, Semaforului şi Turnişor vis a vis de McDonalds), Loteria Română (toate agenţiile sale din Sibiu), Cafe Wien (Piaţa Huet), Atrium Cafe (Piaţa Mică), Old Friends Pub (Piaţa Mică), Supporter Pub & Terrace, Erasmus Café, Oldies Pub.

Cei care doresc a vota vor primi în aceste locaţii talonul de vot al campaniei, unde vor putea nominaliza maxim cinci personalităţi ale Sibiului. Ei pot lăsa talonul în locaţia parteneră sau vor putea să îl ducă în magazinul Express You de pe bulevardul Mihai Viteazul, nr. 11.

Dacă un sibian doreşte să voteze, poate vota pe site-urile celor doi organizatori:

Răzvan C. Pop (http://10sibieni.razvanpop.ro/sibieni)

şi

Tudor Şt. Popa (http://10marisibieni.cemerita.ro/2010/09/09/voteaza-cei-mai-mari-sibieni-pe-categorii/).

De asemenea pot vota pe contul de facebook al campaniei precum şi pe cel de youtube.

Ziarele Sibiu100% şi Turnul Sfatului au publicat taloane care pot fi compleatate şi trimise către redacţiile lor.

Pentru detalii legate de campanie şi de organizarea conferinţei de presă:

Răzvan Pop, 0744476703, razvan_c_pop@yahoo.com

Tudor Popa, 0745332465, tudor@cemerita.ro

10 MARI SIBIENI

2010-09-23T14:09:00.002+03:00

COMUNICAT DE PRESĂ

Dorim să vă prezentăm locaţiile partenere ale campaniei „10 MARI SIBIENI”.

Aceasta sunt: taximetrele 924, librăria Humanitas, magazinul LaFantezie (Promenada Mall), magazinele Carmolimp (Terezian – Sibiul Nou, Cireşica, Semaforului şi Turnişor vis a vis de McDonalds), Loteria Română (toate agenţiile sale din Sibiu), Cafe Wien (Piaţa Huet), Atrium Cafe (Piaţa Mică), Old Friends Pub (Piaţa Mică), Supporter Pub & Terrace, Erasmus Café, Oldies Pub.

Cei care doresc a vota vor primi în aceste locaţii talonul de vot al campaniei, unde vor putea no-minaliza maxim cinci personalităţi ale Sibiului. Ei pot lăsa talonul în locaţia parteneră sau vor putea să îl ducă în magazinul Express You de pe bulevardul Mihai Viteazul, nr. 11.

Dacă un sibian doreşte să voteze, poate vota pe site-urile celor doi organizatori:

Răzvan C. Pop

(http://10sibieni.razvanpop.ro/sibieni)

Tudor Şt. Popa

(http://10marisibieni.cemerita.ro/2010/09/09/voteaza-cei-mai-mari-sibieni-pe-categorii/).

De asemenea pot vota pe contul de facebook al campaniei precum şi pe cel de youtube.

Ziarele Sibiu100% şi Turnul Sfatului au publicat taloane care pot fi compleatte şi trimise către redacţiile lor.

În zilele următoare, vom organiza o serie de prezentări a marilor sibieni în liceele şi şcoliile ora-şului.

Campania a început prin demersul a doi bloggeri sibieni, Răzvan Pop (www.razvanpop.ro) şi Tudor Popa (www.cemerita.ro) şi sub patronajul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu.

Pentru detalii legate de campanie şi de organizarea conferinţei de presă:

Răzvan Pop, 0744476703, razvan_c_pop@yahoo.com
Tudor Popa, 0745332465, tudor@cemerita.ro

10 MARI SIBIENI. VOT

2010-09-01T14:19:00.003+03:00

Prima etapă a campaniei 10 MARI SIBIENI s-a încheiat şi, în consecinţă, urmează să vă exprimaţi opţiunea.

Aşadar...

10 MARI SIBIENI. GUSTAV KAPP

2010-08-31T19:27:00.002+03:00

O altă propunere a campaniei 10 MARI SIBIENI:

Gustav KAPP

S-a născut în 1831 în una dintre cele mai vechi familii patriciene ale Sibiului.

A studiat la Sibiu, apoi la Viena.
Revine în oraşul natal şi lucrează ca profesor.
La numai 34 de ani devine membru al Dietei Transilvaniei.
Doi ani mai târziu este ales parlamentar în cadrul primului Parlament al Ungariei.
A deţinut această poziţie timp de zece ani.
În 1877 este ales primar al Sibiului.
În mandatul său este inaugurată clădirea filarmonicii din Sibiu (actualul restaurant Hermania de pe strada Filarmonicii).
Tot în această perioadă se deschide patinoarul ce şi astăzi funcţionează.
Cea mai importantă realizare a mandatului său este Parcul ASTRA (numit Soldisch în acea perioadă) inaugurat în 1879.
Un an mai târziu a fost amenjat şi parcul ce astăzi poartă numele „Tineretului”.
În 1882 s-a început amenajarea parcului „Sub Arini”.
Moare în al şaptelea an al mandatului său de primar, fiind înmormântat la Sibiu în cimitirul municipal.

10 MARI SIBIENI. PARTENIE COSMA

2010-08-31T07:42:00.004+03:00

O ultimă propunere a campaniei 10 MARI SIBIENI:

Partenie COSMA

S-a născut în 1837 la Beiuş.

A studiat în oraşul natal şi la Budapesta, unde se va specializa în drept.
A fost preşedintele Societăţii Literare Studenţeşti „Petru Maior”.
A lucrat apoi ca stagiar în cabinetul de avocatură al lui Emanoil Gojdu. Revine în Transilvania, unde va lucra ca avocat.

Paralele cu activitatea sa profesională se va implica în politică.
Va fi ales deputat în Parlamentul Ungariei.

Se mută definitiv la Sibiu, unde va prelua departamentul juridic al Băncii Albina, apoi director general al băncii.
La Sibiu va face parte din conducerea Partidului Naţional Român, a ASTRA (care era finanţată generos de banca condusă de Cosma) dar şi din consistoriul Mitropoliei Ardealului.
A sprijinit financiar deschiderea de şcoli în mediul rural precum şi tipărirea manualelor necesare.
A acordat o serie de burse de studii.
La Sibiu a ajutata la înfiinţarea şcolii civile de fete (actualul colegiu Octavian Goga).
Se va implica în construirea catedralei ortodoxe ce astăzi se află pe strada Mitropoliei.
De asemenea va ajuta la construirea palatului mitropolitan dar şi a căminelor studenţiilor Institutului Teologic.
La iniţiativa lui, Banca Albina a creat fondul "masa studenţească", plus un depozit de 20.000 de florini destinat construirii unui internat de baieţi în Sibiu.
A lucrat intens şi la înfiinţarea Societăţii Electrice din Transilvania, al cărei vicepreşedinte a fost dar şi a uzinei electrice din Sibiu.

A participat la redactarea „Enciclopediei Române”, prima astfel de lucrare din cultura românească. Aceasta va fi publicată în trei volume între 1898 – 1904, la Sibiu.

În timpul războiului, se va refugia în România dar va călători şi în Italia. A făcut parte din Consiliul Naţional pentru Unitatea Românilor din Paris.

A murit în 1923, fiind înmormântat la Sibiu.

10 MARI SIBIEINI.Johann Ludwig NEUGEBOREN

2010-08-29T09:49:00.003+03:00

O nouă propunere a campaniei 10 MARI SIBIENI:

Johann Ludwig NEUGEBOREN

S-a născut în 1806 la Sebeş.
Este fratele lui Karl Neugeboren.

A fost teolog, parohia sa principală fiind la Avrig, unde a păstorit timp de 24 de ani.

Paralel el a studiat geografia şi fauna/ flora Transilvaniei.
Datorită studiilor sale devine corespondent al Academiei Regale a Belgiei, devenind chiar membru onorific al acesteia.

A scris primul manual de botanic şi zoologie din Transilvania.
A publicat studii legate de mineralele şi solurile transilvănene.

În 1858 publică o istorie a paleontologiei Transilvaniei.

Moare la Sibiu în 1886.

10 MARI SIBIENI. KARL NEUGEBOREN

2010-08-25T08:49:00.002+03:00

O altă propunere a campaniei 10 MARI SIBIENI:

Karl NEUGEBOREN

S-a născut la Sibiu, în 1789. Este fratele mai mare al lui Johann Ludwig Neugeboren.
A studiat la Sibiu, la actualul Colegiu Brukenthal iar de aici a plecat la Viena, unde a studiat dreptul.
Revenit în Transilvania, a lucrat în administraţia provincială, la Sibiu.
A fost numit pe rând magistrat al districtului iar apoi inspector districtual.

În 1850 este numit judecător al Înaltei Curţi de Apel din Transilvania. A fost, de asemenea, implicat în politică.
Numele său se leagă de una din importantele reviste ale culturii din România, revista Transilvania.
El a înfiinţaţ „Societatea pentru Studii Transilvănene”.
El a înfiinţat în 1833 revista „Transylvania”, o revistă ce va fi continuată mai târziu de alţi intelectuali, până în zilele noastre.
Rămâne important pentru studiile sale de istorie, el publicând o serie de lucrări.
În 1833 el a publicat o biografie a lui Andrei Bathory.
De asemenea în 1836 a publicat o istorie a Transilvaniei. Poate cea mai importantă lucrare a sa, rămâne o culegere de documente legate de istoria acestei provincii.
A murit la Sibiu în 1861.

10 MARI SIBIENI. GALLUS LUTSCH

2010-08-21T12:16:00.003+03:00

Din nou, o nouă propunere a campaniei 10 MARI SIBIENI:

Gallus LUTSCH

A fost primar al Sibiului între 1604 şi 1614.
Provine din una din marile familii patriciene ale Sibiului.
Casa acestora a existat pe locul unde astăzi există sediul FDGR din Piaţa Mare.
Aveau inclusiv o capelă în curtea interioară a clădirii.
Casa a fost deseori gazda principilor Transilvaniei sau a personalităţilor ce vizitau cetatea.

Cât timp va fi primar, Sibiul se va transforma considerabil.
În 1604 se termină construcţia bastionului din faţa porţii Ocnei.
Între 1610 şi 1613 Sibiul va suferi de pe urma ocupaţiei principelui Gabriel Bathori.
Acesta va ocupa cetatea, primarul şi multe alte personalităţi ale burgului, vor fi arestaţi.
Oraşul a fost condamnat la înaltă trădare.
Cheile oraşului sunt în mâna principelui.
În 1613, oraşul va fi reabilitat de principele Gabriel Bethlen.
Lutsch revine la conducerea cetăţii (deşi în cetate se mai regăseau aproximativ 60 de familii). Oraşul va fi ajutat de principele Ţării Româneşti, Radu al V-lea Şerban care va încerca alungarea armatelor lui Bathori.

10 MARI SIBIENI. ERWIN WITTSTOCK

2010-08-19T16:24:00.002+03:00

O nouă propunere a companiei 10 MARI SIBIENI:

Erwin WITTSTOCK

S-a născut la Sibiu în 1899.
Îşi petrece copilăria la Biertan, alături de familia sa.
Studiază la Mediaş şi Sighişoara.
La 15 ani este încorporat în armata imperială fiind trimis pe frontul italian.

Revine la Sibiu iar de aici pleacă la Cluj pentru a studia dreptul.
Lucrează întâi ca jurist în cadrul administraţiei locale pentru ca apoi să îşi deschidă un birou de avocatură care va activa până în perioada postbelică. Va continua cu avocatura fiind în acelaşi timp şi profesor.

Debutul îl are în 1925, primul volum („Zineborn”) de nuvele şi povestiri apărând în 1927 la Sibiu. Majoritatea scrierilor sale au în vedere destinul naţiunii germane în perioada de după Cel de Al Doilea Război Mondial.

În 1955 va protesta în faţa mediului intelectual din România legat de tratamentul saşilor de către autorităţile comuniste. De asemenea, scrierile sale tratează acelaşi subiect („Ianuarie 45 sau datoria supremă”).

A publicat peste douăzeci de romane.
A fost premiat de către oraşul Stuttgart şi de Universitatea din Heidelberg pentru activitatea sa culturală.

Moare în 1962. A fost căsătorit şi a avut trei copii.

10 MARI SIBIENI.VALENTINUS CORVINUS

2010-08-11T17:17:00.004+03:00

O nouă propunere a Campaniei 10 MARI SIBIENI:

Valentinus CORVINUS

A fost preot într-una din parohiile Sibiului (se pare că este vorba de biserica Sfânta Maria din Piaţa Huet de astăzi).

Este unul dintre pionierii tipăritului în spaţiul românesc.
El în 1528 va deschide prima tipografie sau primul atelier tipografic atestat până astăzi fiind cel mai vechi de pe teritoriul prezent al României.
Aceasta a fost şi prima tipografie din regatul Ungariei, la aceea vreme.
La presiunea lui Corvinus, primele tipărituri ce au văzut lumina zilei au fost calendarele religioase ale parohiei Sibiului.

În 1530 se va publica lucrarea „Eine Kleine Unterrichtunge”.
Printre lucrările importante ce vor fi tipărite în atelierul său deschis împreună cu Theobaldus Gryphius şi Lukas Trapoldner la care a lucrat şi Filip Moldoveanul, trebuie amintite lucrările lui Thomas Gemmarius, „Gramatica latină”, „Catehismul luteran” a lui Filip Moldoveanul (prima tipăritură în limba română) sau tratatul despre ciumă al lui Sebastian Pauschner.

10 MARI SIBIENI. Anton TRAUTENBERGER

2010-08-08T07:27:00.003+03:00

De capă şi spadă, o nouă propunere a proiectului 10 MARI SIBIENI:

ANTON TRAUTENBERGER

A fost comite al Sibiului între 1431 şi 1432 şi primar al cetăţii între 1416 şi 1417 precum şi între 1440 şi 1442 şi în 1446.
Familia Trautenberger era la acea vreme una dintre cele mai importante, fratele său Thomas fiind şi el primar al oraşului, ei reuşind a domina începutul de secol al XV-lea în Sibiu.
În perioada sa se pot remarca o serie de momente importante pentru burgul medieval sibian.

Numele său este legat în istorie de primele incursiuni ale otomanilor în jurul Sibiului. Astfel, în 1432 s-a întâmplat primul asediu turcesc asupra cetăţii.
În 1437 armata condusă de Trautenberger va înfrânge în afara cetăţii, o nouă armată a turcilor trimisă să asedieze cetatea.

Succesul este imens, papa Eugen al V-lea trimitând scrisori de mulţumire şi lăudând lupta Sibiului.
În 1442 are loc o nouă bătălie în faţa zidurilor sibiene. De această dată, Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei în acel moment, va fi cel care va conduce armata, din care va face parte şi armata sibiană condusă de acelaşi Trautenberger.
La acel moment el era jude regal.
În 1417 atestăm realizarea crucifixului ce astăzi în vedem în Capela Crucii de Peter Landregen.
Este perioada în care Sibiul obţine de la regalitatea maghiară, dreptul la jurisdicţie proprie.

10 MARI SIBIENI. PETRUS LANTREGEN

2010-08-01T18:57:00.005+03:00

O altă propunere din partea proiectului 10 MARI SIBIENI:

PETRUS LANTREGEN

Originea sa este din Austria.
Legătura sa cu Sibiul o găsim şi astăzi în Piaţa 1 Decembrie 1918, în interiorul Capelii Crucii.
El este sculptorul ce a realizat crucifixul pentru care s-a construit capela, crucifix ce este şi astăzi unul dintre cele mai importante opere ale Renaşterii din Trasilvania.
În 1683, crucifixul este recuperat din unul dintre lacurile ce înconjoară cetatea şi expus.
În 1755 se contruieşte capela care să îl adăpostească.
De abia în secolul trecut după o cercetare minuţioasă s-a putut observa inscpripţia cu semnătura autorului („Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich” – „Această lucrare a făcut-o Petrus Lantregen din Austria”).
Meşterul sculptor a ajuns în Transilvania la începutul secolului al XV-lea, în 1417 realizând opera sa din Sibiu. El va realiza lucrări şi în alte oraşe ale saşilor, precum în Braşov, Sighişoara sau Feldioara.
Din păcate acest sunt toate informaţiile cunoscute despre acest artist al secolului al XV-lea din Sibiu şi Transilvania.

10 MARI SIBIENI. ARTHUR COULIN

2010-07-31T18:39:00.002+03:00

O nouă propunere 10 MARI SIBIENI:

Arthur COULIN

S-a născut la Sibiu în 1869.
Familia sa se va muta la Braşov dar revin în Sibiu 12 ani mai târziu.
Studiază la Colegiul Brukenthal şi studiază pictura împreuna cu Smighelschi sub îndrumarea lui Karl Dorschlag.
Continuă să studieze la Graz şi Munchen.
În 1891 abandonează studiile din cauza lipsei de fonduri şi revine la Sibiu.
În 1892 s-a mutat la Budapesta.
Aici va avea o perioadă intensă de creaţie.
În 1903 a fondat Societatea iubitorilor de artă.
Un an mai târziu va publica lucrarea „Arta noastră plastică”.
A colaborat la revista „Die Karpaten”.
Este unul dintre fondatorii Asociaţiei „Sebastian Hann”.
Debutul îl are în 1887 în cadrul Expoziţia internaţională de artă de la Sibiu.
Va continua să expună pentru următorii ani la toate expoziţiile de artă autohtonă din oraşul nostru.
În 1895 participă la prima expoziţie în afara Transilvaniei, expunând în Expoziţia de primăvară a Societăţii artiştilor maghiari, iar în 1897 va participa la prima expoziţie internaţională, la Munchen.
A călătorit în Transilvania, Austria şi în Italia pentru a-şi aprofunda studiul asupra artei.
Se stabileşte în 1901 la Braşov, deschizându-şi apoi expoziţii la Sighişoara, Braşov şi Sibiu.
În 1903 a participat la Expoziţia locală a meseriaşilor de la Sibiu.
Va participa la multe alte expoziţii locale şi internaţionale.
În 1910 a participat la Marea expoziţie de la Berlin.
În 1904 alături de Octav Smighelschi a început realizarea picturii murale din Catedrala Ortodoxă din Sibiu.
De asemenea a colaborat la realizarea altarului din Brădeni.
Trei ani mai târziu va primi premiul „Fraknoi”.
În 1908 se mută la Roma.
A fost căsătorit.
Suferă de cancer limfatic ceea ce îi va cauza moartea în acelaşi an.
Post mortem îi vor fi organizare in memoriam expoziţii la Sibiu, Braşov, Budapesta, Halle, Berlin şi în alte oraşe.

10 MARI SIBIENI. FLORIN GRIGORAŞ

2010-07-28T17:04:00.007+03:00

10 MARI SIBIENI ROCKS!
Şi la propriu de data aceasta ;)

Cu deosebită plăcere:

FLORIN GRIGORAŞ

Este născut la Sibiu şi rămâne important pentru oraşul nostru prin crearea primei şi, până în acest moment, unicei formaţii de succes din rock-ul românesc fondată în Sibiu.

Evident că mă refer la RIFF.

A studiat la actualul Colegiu „Octavian Goga” iar apoi se va specializa în drept dar nu va profesa niciodată.

După fondarea formaţiei, când încă era în liceu, el va pleca în armată pentru a îşi realiza serviciul obligatoriu.

Reface formaţia iar din acel moment se va dedica total acesteia.

În toată această perioada el se va dedica muzicii şi formaţiei sale.

A avut peste 3000 de concerte în întreaga ţară.

În 2010 a împlinit 40 de ani de existenţă.

Şi pentru audiţie:

Asculta mai multe audio Muzica

Asculta mai multe audio Muzica

10 MARI SIBIENI. MATHIAS MILES

2010-07-25T16:11:00.002+03:00

Campania 10 MARI SIBIENI şi o altă propunere:

Mathias MILES

S-a născut la Mediaş în 1639.
Provenea dintr-una din importantele familii patriciene ale cetăţii de pe Târnave, tatăl său fiind preotul paroh al Mediaşului.
A studiat la Braşov şi apoi la Universitatea din Wittenberg.
Revine în Transilvania, la Sibiu în 1660. Aici va fi numit rector al gimnaziului oraşului, actualul Colegiu Brukenthal.
A fost implicat mult şi în viaţa administraţiei locale a oraşului, fiind ales membru al Senatului sibian.
În timpul Marelui Război cu Turcia a statelor europene, început în 1683, lui Miles i se va încredinţa mobilizarea contingentelor militare ale saşilor.
Cariera politică este repede pornită.
Odată cu revenirea sa în Transilvania, principele Janos Kemeny numindu-l consilier personal şi trimitându-l ca şi ambasador la Viena.
Continuă munca sa şi alături de următorul principe Mihaly Apafy I, în această perioadă stabilindu-se definitiv la Sibiu.
El se va implica în semnarea păcii dintre Transilvania şi Imperiul Habsburgic revenind în Transilvania alături de împăratul Leopold I.
A făcut partea din comisia lui Johann Haller, cel trimis de Dieta transilvăneană să negocieze includerea principatului în Imperiul Habsburgic.
Pe lângă activitatea sa politică, foarte importantă rămâne şi activitatea sa culturală, el lăsând posterităţii o serie de lucrări şi studii de istorie, cea mai importantă fiind o istorie a secolului al XVI-lea.

10 MARI SIBIENI. AUREL BROTE

2010-07-20T18:56:00.003+03:00

O nouă îndatorire pentru mine, o nouă propunere 10 MARI SIBIENI:

Aurel BROTE

Se naşte la Răşinari.

Studiaza la Sibiu (la Colegiul Gh. Lazăr. Işi începe studiile în drept la Academia de Drept de la Sibiu, plecând apoi la Viena şi Graz pentru a îşi definitiva studiile universitare (în economie şi drept).

Revine la Sibiu, unde va fi avocat iar mai apoi economist.

Publică o serie de articole economice şi statistice.

(inclusiv lucrarea „Insotitile de credit”).

Îsi incepe activitatea în cadrul Societăţii de Asigurare „Trannsylvania”, o instituţie creată în urma cooperarii salilor şi românilor sibieni.

Devine director al instituţiei, dezvoltând o serie de programe de finanţare a demersurilor româneşti.

Cel mai de suflet proiect pe care îl va sprijini, nu numai financiar, va fi crearea „Tribunei”, sprijinind demersurile lui Iona Slavici şi devenind astfel unul dintre cei mai activi fondatori ai acestui ziar.

In 14 aprilie la publicarea primului număr al ziarului, în editorialul „Către publicul român” va fi amintit ca şi fondator alături de alţi 9 patroni.

Moare la Sibiu, la numai 55 de ani, in 1897.

10 MARI SIBIENI. Georg Reichesdorffer

2010-07-14T17:28:00.003+03:00

Campania iniţiată de ASOCIAŢIA de ÎNFRUMUSEŢARE a ORAŞULUI SIBIU (AIOS) merge mai departe, sens în care îmi rvine îndatorirea unei noi postări:

Georg REICHESDORFFER

S-a născut la Sibiu în 1495.
Astăzi este considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai Renaşterii din spaţiul românesc.
Provenea dintr-una din familiile de patricieni ai cetăţii.
Primele studii le definitivează la Sibiu, la actualul Colegiu Brukenthal.
Apoi, la fel ca majoritatea tinerilor din lumea săsească care alegeau a continua studiile prin aprofundare universitară, va merge la Viena.
Revine la Sibiu, unde a îndeplinit mai multe funcţii în adminitraţia locală.
În 1522 va fi numit notar al oraşului, funcţie ce o va deţine până în 1525.
Se implică în viaţa politică a Transilvaniei, susţinând cauza Sibiului şi a fracţiunii pro-habsburgice din Transilvania.
Se va alătura aparatului lui Ferdinand I de Habsburg, cel care îşi va atrage în cancelaria sa nenumăraţi transilvăneni.
Va avea o intensă activitate diplomatică, în perioada războiului civil din Transilvania, el a fost cel care va menţine relaţia între principii Moldovei şi Ţării Româneşti cu Casa de Habsburg.
Pentru activitatea sa, va fi înobilat de către Casa de Habsburg.
Activitatea sa umanistă se traduce prin notarea deselor sale călătorii în o serie de lucrări.
Cele mai cunoscute lucrări ale sale fiind publicate în 1550 la Viena, amintind „Moldaviae quae olim Daciae pars, Chorographia” şi „Chorographia Transylvaniae, quae Dacia olim appellata, aliarumque provinciarum et regionum succincta Descriptio et explicatio”. Mai mult, el va fi cel care va realiza primele cartografieri ale Transilvaniei şi ale spaţiului românesc.
Cea mai cunoscută realizarea a sa este harta Transilvaniei din 1550, hartă ce o va dedica şi dona cetăţii Sibiului.

10 MARI SIBIENI. STELIANA NISTOR

2010-07-07T17:53:00.004+03:00

O nouă propunere, o îndatorire plăcută pentru mine, cu deosebită consideraţie:

Steliana NISTOR (TVE)

S-a născut la Sibiu în 1989.
Începe gimnastica la CSS Sibiu.
Câştigă concursuri internaţionale la numai 9 ani, în 2001 devenind campioana României la junioare.
În 2002 se alătură lotului junior de gimnastică al României.
Astfel devine campionă europeană în 2004.
În 2005 se alătură lotului olimpic al României.
Este medaliată cu argint la campionatele europene din 2006 şi la campionatele naţionale. Participă la campionatul mondial dar nu câştigă o medalie.
În schimb cucereşte medalia de aur la Grand Prix-ul de la Glasgow.
Alte medalii importante sunt câştigate în 2007 la europenele de la Amsterdam.
La campionatul mondial câştigă două medalii de argint.
În 2008 câştigă alături de echipa României medalia de bronz la Olimpiada de la Beijing.
După Olimpiadă se retrage din activitatea competiţională şi revine la Sibiu.

10 MARI SIBIENI. VASILE AARON

2010-07-03T16:05:00.001+03:00

O altă propunere:

Vasile AARON

S-a născut în judeţul Alba de astăzi în 1770.

A studiat teologia iar apoi la Cluj va studia Dreptul. Datorită acestor studii, el va ajunge la Sibiu unde va lucra ca jurist în administraţia provincială.

Este unul dintre importanţii exponenţi ai Iluminismului românesc.

El prelucrează o serie de scrieri antice şi medievale, aceseta având un mare succes între români şi mai important având un rol educativ însemnat. El a tradus „Piram şi Tisbe” din 1808 sau „Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase” din 1821. A publicat „Metamorfozele” lui Ovidiu şi parţial „Eneida” şi a „Bucolicelor” lui Vergiliu. Este considerat unul dintre mentorii literari ai lui Anton Pann.

Moare la Sibiu în 1822. Oraşul Sibiu i-a fost recunoscător numindu-şi unul dintre cartiere după numele său.

10 MARI SIBIENI. COMUNICAT DE PRESĂ

2010-06-28T15:06:00.011+03:00

Într-o lună de la lansarea campaniei „10 MARI SIBIENI”, aceasta a evoluat, devenind un demers important în Sibiu.
Campania a început prin demersul a doi bloggeri sibieni, Răzvan Pop (www.razvanpop.ro) şi Tudor Popa (www.cemerita.ro) şi sub patronajul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu.(AIOS)

În această lună s-au adăugat alţi 23 de bloggeri care susţin campania prin postări şi prin prezentări ale personalităţilor.

Aceştia sunt:

Răzvan Aldea (www.razbau.blogspot.com),

Daniel Bîlbă (www.danielbilba.wordpress.com),

Bogdan Brylinsky (www.brylu.ro),

Irina Brumă (www.irka2stardust.wordpress.com),

Camiku (www.camiku.blogspot.com),

Alexandra Capotă (www.alexsleepy.wordpress.com),

Citadela Sibiană (www.gigelitatea.blogspot.com),

Mihai Copăceanu (www.psihologiebun.wordpress.com),

Roberto Dietrich (www.robertodietrich.ro),

Adrian Flucuş (www.oppinio.ro),

Freecycle (www.freecyclesibiu.blogspot.com),

Teo Iuhas (www.bagatorideseama.com),

Raluca Ştefania Lazăr (www.opiniijuridice.blogspot.com),

Maria Marin (www.maryamarin.blogspot.com),

Liliana Nenciu Blaga (www.parfumdefemeie.wordpress.com),

Eliza Penciu (www.greencharme.blogspot.com),

Podul Minciunilor (www.podulminciunilor.ro),

Claudia Popa (www.nobine.wordpress.com),

Sebastian Suceveanu (www.seba-suceveanu.blogspot.com),

Viviana Sărac (www.mocaila.com),

Maria Tomoiaga (www.mariatomoiaga.blogspot.com),

Monica Turcu (www.moni2907.blogspot.com),

Zolka Solutions (www.imobiliareSB.ro).

Aşa cum am spus de la început, lista marilor sibieni, propusă de organizatori, nu este cea finală.
Oricine era invitat a propune şi a veni cu argumente pentru alţi mari sibieni ce astfel să îşi facă loc pe lista mare a personalităţilor şi astfel în luna septembrie să fie votaţi. De aceea la o lună de la demararea campaniei propunem noi nume care să facă parte pe lista generală a marilor sibieni. Aceştia sunt:

Andrei OTETEA, istoric, sec. al XX-lea
Sabina COJOCAR, sportiv, sec. al XX-lea
Vasile AARON, scriitor, sec. al XVIII-lea
Septimiu ALBINI, publicist, sec. al XIX-lea
Andrei BARSEANU, etnolog, sec. al XIX-lea
Ilie BEU, economist, sec. al XIX-lea
Dimitrie CUNTAN, teolog, sec. al XIX-lea
Elias NICOLAI, sculptor, sec. al XVII-lea
Pompeiu ONOFREIU, teolog, sec. al XX-lea
Timotei POPOVICI, compozitor, sec. al XX-lea
August von SPIESS, scriitor, sec. al XX-lea
Eduard Albert BIELTZ, om de stiinta, sec. al XIX-lea
Friedrich Albert BOCK, om de stiinta, sec. al XIX-lea
George CALBOREANU, actor, sec. al XX-lea
Bernhard CAPESIUS, scriitor, sec. al XX-lea
Arthur COULIN, pictor, sec. al XX-lea
Ghe. SOIMA, compozitor, sec. al XX-lea
Maria CRISAN, soprana, sec. al XX-lea
Mihaela STANULET, sportiv, sec. al XX-
Stefan ROTH, pictor, secolul al XX-lea
Horia TIPURITA, colectionar, secolul al XX-lea
Ioan ICA jr., teolog secolul al XX-lea
Ion POPESCU SIBIU, medic, secolul al XIX-leaTeodor TULPAN, alpinist, sec. al XX-lea

Lista nu este finală, aşteptăm până în luna septembrie şi alte propuneri, nominalizări care apoi vor fi analizate de board-ul ştiinţific al campaniei.

Totodată unii dintre nominalizaţii de pe lista iniţială au fost retraşi, precum Ion Agârbiceanu, George Coşbuc, Ovidiu Drimba, etc...

În următoarele săptămâni, vom prezenta board-ul ştiinţific şi vom anunţa un ofiţer de presă precum şi un manager al campaniei.

Prezentările vor continua, numai că de această dată vom trece într-o nouă etapă, aceea a prezentării acestor personalităţi şi a campaniei în general, în media sibiană.

Ca şi până acum, vă vom ţine la curent cu toţi paşii campaniei (aceştia putând fi urmăriţi şi pe pagina campaniei de pe facebook). Pentru detalii legate de campanie:

Răzvan Pop, 0744476703, razvan_c_pop@yahoo.com
Tudor Popa, 0745332465, tudor@cemerita.ro

10 MARI SIBIENI. Arthur Arz Von Straussenburg

2010-06-23T09:42:00.006+03:00

Dacă tot se caută 10 MARI SIBIENI, atunci mie îmi revine îndatorirea să postez o nouă propunere:

Arthur ARZ VON STRAUSSENBURG

Este născut la Sibiu în 1857.

Studiaza la Viena, intrând de foarte tânăr în armata imperială.

Provine dintr-o familie de patricieni saşi.

Gimnaziul și liceul le face la Sibiu (la Colegiul Brukenthal). Studiază dreptul iar în 1878 intră la Academia Militară Tereziana.

Ajunge locotenent major, lucreaza în cadrul Marelui Stat Major al Armatei Imperiale, de aici transferându-se la Ministerul de Război al Austro – Ungariei.

În 1914 el este feldmaresal comandand divizia de infanterie Miskolc.

Crește pe scara ierarhica, ajungând la comanda Armatei a 6-a. Cu aceasta va coordona cotraofensiva de la Tarnow împotriva armatei rusești.

În 1917 este numit șef al Marelui Stat Major al Armatei Austro – Ungare, fiind ultimul militar ce va avea această funcţie.

După Primul Război Mondial se va retrage în Ungaria, la Budapesta, unde va muri în 1935.

10 MARI SIBIENI. PETRUS HALLER

2010-06-17T20:09:00.007+03:00

O nouă îndatorire îndeplinită cu plăcere...
Despre PETRUS HALLER

Petrus Haller s-a nascut la Buda in 1500.
A studiat la Viena de unde va veni la Sibiu in 1526.
Va investi in minerit, va strange fonduri din camatarie, dezvoltand apoi afaceri imobiliare.
Va fi intai consilier municipal apoi va ajunge sa fie chiar si jude regal in 1557.
A fost in mai multe perioade primar al orasului, prima data intre 1542 – 1546, apoi intre 1550 – 1552 si intre 1554 – 1556.

Sustinerea Reformei si a partidei pro-habsburgice vor fi principalele cai ale politicii sale.
n 1543 primarul va decide desfiintarea manastirii dominicane.
In 1551, Sibiul va gazdui, la insistentele lui Haller, pe contele Arch, comandantul armatelor imperiale habsburgice, in acelasi timp realizandu-se intense fortificări a orasului.
Petrus Haller va finanta din bani proprii construirea unui bastion, ce astazi ii poartă numele (este situat la intalnirea bulevardului Coposu cu strada Pompeiu Onofrei si cu Parcul Tineretului).
Orasul cumpara mult armament in perioada sa.

In 1556 la Sibiu se va intruni Universitatea Saseasca, care influentata fiind de Haller va decide mentinerea pozitiei pro-habsburgice, pro-occidentale.
Perioada sa este marcata de nenumarate decizii si infaptuiri necesare dezvoltarii orasului.
Astfel in 1545 este cumparata o casa din interiorul actualei Piete Huet, putandu-se astfel extinde scoala, actualul Colegiu Brukenthal.
In perioada sa este pusa in ordine arhiva orasului, realizandu-se o inventariere a tuturor documentelor existente.
Primaria va construi in 1554 pe Sadu langa Talmaciu o moara de hartie.
Preotii din oras nu vor mai avea dreptul de a cumpara decat case de lemn pe care mai apoi aveau obligaţia de a le recladi din piatra.
In 1550 este montat Stalpul Infamiei in Piaţa Mare.
In 1552, se va incepe construirea bastioanelor portilor Ocnei (pe actuala strada a Ocnei, in zona intreprinderii Independenta) si Cisnadiei (pe actuala parcare din fata hotelului) numele lui Haller fiind strans legat de aceasta a cincea fortificare a orasului.
Tot in perioada sa, este construita a cincea poarta, a Mortilor (la capatul actualei strazi Lazar), ce dadea intr-un nou cimitir.
Tot Petrus Haller lasa orasului una dintre cele mai importante case patriciene din Transilvania, casa ce ii poarta numele. Este situata in Piata Mare si a apartinut pana in secolul al XVIII-lea familiei Haller.
Petrus Haller va muri in 1569.
Familia sa va ramane importanta pentru comunitatea germană din Transilvania. In 1791 din Dieta provinciei faceau parte sase membri ai familiei.

10 MARI SIBIENI. CORNEL DIACONOVICI

2010-06-13T19:52:00.005+03:00

Cum am promis că pun şi eu umărul la campania iniţiată de AIOS, îmi revine, cu plăcere, îndatorirea de a prezenta 20 dintre personalităţile propuse.
Astfel...

CORNEL DIACONOVICI

Se naşte şi moare în Banat, dar întreaga sa carieră este legată de Astra sibiană.
Se naşte în 1859. Studiază în mai multe oraşe printre care la Budapesta şi la Viena.
Este licenţiat în drept în 1880.
Trei ani mai târziu obţine şi titlul de doctor în drept. Devine avocat şi în acelaşi timp îşi începe şi activitatea ştiinţifică.

Redactează Viitorul, apoi „Romanische Revue” care ajunge sa o tipărească la Sibiu în 1893.
Doi ani mai târziu devine director al revistei Transilvania din Sibiu, revista oficială a Astra. Devine secretar al Astra. Datorită celor două poziţii pe care le ocupa în interiorul Asociaţiunii, va deveni coordonatorul „Enciclopediei Române”, prima astfel de lucrare din cultura românească. Aceasta va fi publicată în trei volume între 1898 – 1904, la Sibiu. El se implică în organizarea bibliorecii şi a muzeului Astrei.

În perioada 1890 – 1896 este secretar şi director adjunct al băncii Albina din Sibiu. Din această poziţie devine secretar al Conferinţelor Băncilor româneşti din Transilvania. după 1900 înfiinţează numai puţin de trei bănci în Transilvania, sub controlul băncii Albina. Ia legătura cu guvernul României pentru dezvoltarea acestora în Regat.

Se stabileşte la Bucureşti, înfiinţează Banca Carpaţilor şi se dedică lumii finanţelor. După Unire se retrage la Reşiţa unde va muri în 1923.

DEMNITATEA UNUI JUDECĂTOR

2010-06-09T13:35:00.006+03:00

Despre Normalitate.

Dacă normalitea desemnează o stare firească, obişnuită, naturală a lucrurilor, atunci vă întreb: de ce normalitatea are caracter excepţional ?
Poate pentru că normalitatea este mai degrabă o calitate decât o însuşire.
Poate pentru că normalitatea nu se manifestă cu aceeaşi frecvenţă precum grobianismul.

Am citit SCRISOAREA deschisă către Statul Român a d-nului judecător Florin Niţă.

Domnia sa a demisionat din funcţia de judecător, din demnitate, ca formă de protest, considerând că este împiedicat să-şi respecte jurământul depus:

„Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

JOS PĂLĂRIA, d-nule Florin Niţă!

Pentru că gestul dumneavoastră este un gest de curaj, demnitate şi normalitate.
Reprezentaţi, din punctul meu de vedere, o minoritate în profesia dumneavoastră.
Pentru că NU auzim prea des voci calificate care să sublinieze faptul că sistemul juridic NU poate să funcţioneze în astfel de condiţii.
Pentru că atât timp cât susţineţi că sunteţi împiedicat să vă respectaţi jurământul vă solidarizaţi cu cei care vi se adresează şi, mai important decât atât, vă interesează rezolvarea de facto et de jure a problemelor lor.
Pentru că aţi depăşit starea de apatie, sindromul deficienţei motivaţionale, starea clinică a acestui sistem.

Sper că gestul dumneavoastră nu va trece neobservat şi sper să atrageţi solidaritatea, măcar de opinie, a majorităţii colegilor dumneavoastră.

10 MARI SIBIENI

2010-06-02T11:14:00.006+03:00

UN PROIECT INIȚIAT DE ASOCIAȚIA

DE ÎNFRUMUSEȚARE A ORAȘULUI SIBIU (AIOS)

Lista propunerilor este următoarea:

1. Florian AARON, jurnalist, sec. al XIX-lea
2. Dieter ACKER, compozitor, sec. al XX-lea
3. Johann Michael ACKNER, teolog, sec. al XIX-lea
4. Michael GOTTLIEB AGNETHLER, botanist, sec. al XVIII-lea
5. Wolf von AICHELBURG, scriitor, sec. al XX-lea
6. Karl ALBRECHT, om de afaceri, sec. al XIX-lea
7. Thomas ALTEMBERGER, primar şi comite al Sibiului, sec. al XV-lea
8. Mathias ARMBRUSTER, primar şi comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
9. Arthur ARZ VON STRAUSSENBURG, general, sec. al XX-lea
10. Daniil Popovici BARCIANU, om de afaceri, sec. al XIX-lea
11. George BARIŢIU, om politic, sec. al XIX-lea
12. Johannes BAYER, primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
13. Nicolae BĂLAN, teolog, sec. al XX-lea
14. Simeon BĂRNUŢIU, om politic, sec. al XIX-lea
15. Jan LEVOSLAV BELLA, compozitor, sec. al XX-lea
16. Ion BESOIU, actor, sec. al XX-lea
17. George BETTE, chimist, sec. al XIX-lea
18. Joseph BERDIA, teolog, sec. al XVIII-lea
19. Michael BIELTZ, om de ştiinţă, sec. al XIX-lea
20. Franz BINDER, etnolog, sec. al XIX-lea
21. Gustav BINDER, om de afaceri, sec. al XIX-lea
22. Wilhelm BINDER, sportiv, sec. al XX-lea
23. Heinz Adolf BIRTHELMER, om de afaceri, sec. al XX-lea
24. Lucian BLAGA, scriitor, sec. al XX-lea
25. Johann Eberhardt BLAUMANN, arhitect, sec. al XVIII-lea
26. Johann BOBEL, brutar şi pictor, sec. al XIX-lea
27. Zaharia BOIU, om de cultură, sec. al XIX-lea
28. Iacob BOLOGA, economist, sec. al XIX-lea
29. Thomas BOMELIUS, scrib şi consilier al Sibiului, sec. al XVI-lea
30. Miklos BORSOS, sculptor, sec. al XX-lea
31. Sava BRANCOVICI, teolog, sec. al XVIII-lea
32. Lajos BRILINSKI, teolog, sec. al XIX-lea
33. Aurel BROTE, economist, sec. al XIX-lea
34. Eugeniu BROTE, om de cultură, sec. al XIX-lea
35. Samuel von BRUKENTHAL, guvernator al Transilvaniei, sec. al XVIII-lea
36. Michael von BRUKENTHAL, comite al Sibiului, sec. al XVIII-lea
37. Adolf Nikolaus von BUCOW, guvernator al Transilvaniei, sec. al XVIII-lea
38. Hermann KUSMANEK VON BURGNEUSTADTEN, general, sec. al XIX-lea
39. Joachim de CIBINOIO, comite al Sibiului, sec. al XIII-lea
40. Emil CIORAN, filosof, sec. al XX-lea
41. Timotei CIPARIU, om de ştiinţă, sec. al XIX-lea
42. Andrei CODRESCU, scriitor, sec. al XX-lea
43. Philipp COLLIGNON, om de afaceri, sec. al XVIII-lea
44. Valentinus CORVINUS, tipograf, sec. al XVI-lea
45. Partenie COSMA, economist, sec. al XIX-lea
46. Maria COSMA, filantrop, sec. al XIX-lea
47. George COŞBUC, scriitor, sec. al XIX-lea
48. Michael CSAKI, om de cultură, sec. al XX-lea
49. Otto CZEKELIUS, arhitect, sec. al XX-lea
50. Juliana Fabritius DANCU, istoric de artă, sec. al XX-lea
51. Ricky DANDEL, muzician, sec. al XX-lea
52. Dan DĂNILĂ, scriitor, sec. al XX-lea
53. Gavril DEJEU, om politic, sec. al XX-lea
54. Johann Theophil DELPHINI, teolog, sec. al XVIII-lea
55. Cornel DIACONOVICI, etnolog, sec. al XX-lea
56. George DIMA, compozitor, sec. al XIX-lea
57. Vasile DOBRIAN, pictor, sec. al XX-lea
58. Ştefan Augustin DOINAŞ, scriitor, sec. al XX-lea
59. Sandor DOMANONSZKY, istoric, sec. al XX-lea
60. Alber DORR, primar al Sibiului, sec. al XX-lea
61. Karl DORSCHLAG, pictor, sec. al XIX-lea
62. Ion Codru DRĂGUŞANU, om de ştiinţă, sec. al XIX-lea
63. Ovidiu DRIMBA, scriitor, sec. al XX-lea
64. Iancu DUMITRESCU, compozitor, sec. al XX-lea
65. Hugo GLANTZ VON EICHA, om politic, sec. al XIX-lea
66. Hermann FABINI, arhitect, sec. al XX-lea
67. Anton FILEK, om de afaceri, sec. al XVIII-lea
68. Karl FILTSCH, compozitor, sec. al XIX-lea
69. Emil FISCHER, fotograf, sec. al XX-lea
70. Ilie FLOAŞIU, om de afaceri, sec. al XX-lea
71. Valentin Frank von FRANKENSTEIN, comite al Sibiului, sec. al XVII-lea
72. Franz GEBBEL, om politic, sec. al XIX-lea
73. Thomas GEMMARIUS, om de cultura, sec. al XVI-lea
74. Onisifor GHIBU, om de cultură, sec. al XX-lea
75. Octavian GOGA, scriitor şi om politic, sec. al XX-lea
76. Emanoil GOJDU, economist, sec. al XIX-lea
77. Florin GRIGORAŞ, muzician, sec. al XX-lea
78. Theobaldus GRYPHIUS, tipograf, sec. al XVI-lea
79. Thomas GULDEN, consilier al Sibiului, sec. al XV-lea
80. Conrad HAAS, om de ştiinţa, sec. al XVI-lea
81. Sebastian HAHNEMANN, medic, sec. al XVIII-lea
82. Petrus HALLER, primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
83. Norbert HANN VON HANNENHEIM, compozitor, sec. al XX-lea
84. Sebastian HANN, aurar, sec. al XVII-lea
85. Johann Zabanius SACHS von HARTENECK, comite al Sibiului, sec. al XVIII-lea
86. Jakob HENZMANISSE, primar al Sibiului, sec. al XIV-lea
87. Georg HECHT, primar al Sibiului, sec. al XV-lea
88. Hans HERMANN, pictor, sec. al XX-lea
89. Leonhardus von HERMANNSTADT, sculptor, sec. al XV-lea
90. Victor HESS, om de afaceri, sec. al XIX-lea
91. Martin von HOCHMEISTER SR., om de afaceri, sec. al XVIII-lea
92. Martin von HOCHMEISTER JR., om de afaceri, sec. al XVIII-lea
93. Wilhelm EDLER VON HOCHMEISTER, primar al Sibiului, sec. al XIX-lea
94. Franz HODJAK, scriitor, sec. al XX-lea
95. Simon HOFFMEYER, sculptor, sec. al XVIII-lea
96. Julius Joachim Ludwig von HORST, om politic, sec. al XIX-lea
97. Albert HUET, comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
98. Emil HUREZEANU, jurnalist, sec. al XX-lea
99. Nae IONESCU, muzician, sec. al XX-lea
100. Ştefan Octavian IOSIF, scriitor, sec. al XX-lea
101. Cornel IRIMIE, etnolog, sec. al XX-lea
102. Mircea IVĂNESCU, scriitor, sec. al XX-lea
103. Karl JICKELI, om de afaceri, sec. al XIX-lea
104. Klaus JOHANNIS, primar al Sibiului, sec. al XXI-lea
105. Gustav KAPP, om politic, sec. al XIX-lea
106. KARAFFA, general imperial, sec. al XVII-lea
107. Inochentie KLEIN, teolog, sec. al XVIII-lea
108. Samuel KLEIN, teolog, sec. al XVIII-lea
109. Caspar KOBOT DE KRONSTADT, presbiter al Sibiului, sec. al XIII-lea
110. Petrus LANDREGEN, sculptor, sec. al XV-lea
111. Joseph LATZEL, militar, sec. al XIX-lea
112. Gheorghe LAZĂR, om de cultură, sec. al XVIII-lea
113. Petru LUCA, om de afaceri, sec. al XIX-lea
114. Johannes LULAY, comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
115. Alexandru LUPAŞ, matematician, sec. al XX-lea
116. Ioan LUPAŞ, istoric, sec. al XX-lea
117. Gallus LUTSCH, primar al Sibiului, sec. al XVII-lea
118. Nicolae MANOLESCU, scriitor, sec. al XX-lea
119. David URS DE MARGINE, om politic, sec. al XIX-lea
120. Andreas MELTZER, primar al Sibiului, sec. al XVII-lea
121. Ştefan METEŞ, om de cultură, sec. al XX-lea
122. Ioan MEŢIANU, mitropolit, sec. al XIX-lea
123. Mathias MILES, istoric, sec. al XVII-lea
124. Simon MILES, primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
125. Alexandru MOCSONY, economist, sec. al XIX-lea
126. Vasile MOGA, teolog, sec. al XIX-lea
127. Filip MOLDOVEANU, tipograf, sec. al XVI-lea
128. Ioan PIARIU MOLNAR, medic, sec. al XVIII-lea
129. Friedrich MULLER, teolog, sec. al XX-lea
130. Thomas NAGLER, istoric, sec. al XX-lea
131. Franz NEUHAUSER SR., pictor, sec. al XIX-lea
132. Franz NEUHAUSER JR., pictor, sec. al XIX-lea
133. Ion NEGOIŢESCU, scriitor, sec. al XX-lea
134. Paul NIEDERMEIR, istoric, sec. al XX-lea
135. Steliana NISTOR, sportiv, sec. al XX-lea
136. NIKOLAUS, presbiter al Sibiului, sec. al XIII-lea
137. Gustav NUSSBACHER, om de afaceri, sec. al XIX-lea
138. Hermann OBERTH, om de ştiinţă, sec. al XX-lea
139. Nicolaus OLAHUS, episcop şi umanist, sec. al XVI-lea
140. Alexandru PAPIU ILARIAN, om politic, sec. al XIX-lea
141. Oskar PASTIOR, scriitor, sec. al XX-lea
142. Sebastian PAUSCHNER, om de ştiinţă, sec. al XVI-lea
143. Mircea PĂCURARIU, teolog, sec. al XX-lea
144. Markus PEMPFFLINGER, comite al Sibiului, sec. al XVI-lea
145. Dan PERJOVSCHI, artist, sec. al XX-lea
146. Lia PERJOVSKI, artist, sec. al XX-lea
147. Antonie PLĂMĂDEALĂ, teolog, sec. al XX-lea
148. Constantin HAGI POPP, om de afaceri, sec. al XVIII-lea
149. Zenovie POPP, economist, sec. al XIX-lea
150. Mihai (Mişu) POPP, pictor, sec. al XIX-lea
151. Claudia PRESECAN, sec. al XX-lea
152. Ioan PUŞCARIU, om de cultură, sec. al XIX-lea
153. Ioan RAŢIU, om politic, sec. al XIX-lea
154. Christian REICHHARD, primar al Sibiului, sec. al XVII-lea
155. Franz Joseph MULLER von REICHENSTEIN, chimist, sec. al XVIII-lea
156. Georg REICHESDORFFER, notar al Sibiului, sec. al XVI-lea
157. Ludwig REISSENBERGER, cercetător, sec. al XIX-lea
158. Andreas RIEGER, om de afaceri, sec. al XIX-lea
159. Visarion ROMAN, economist, sec. al XIX-lea
160. Johannes von ROSENAU, pictor, sec. al XV-lea
161. Hans Otto ROTH, om politic, sec. al XX-lea
162. Melita RUHN, gimnastă, sec. al XX-lea
163. Ioan SASUL, domnitor, sec. al XVI-lea
164. I. D. SÂRBU, scriitor, sec. al XX-lea
165. Eginald SCHLATTNER, teolog, sec. al XX-lea
166. Paul SCHUSTER, scriitor, sec. al XX-lea
167. Martin SIEBENBURGER, om politic, sec. al XVI-lea
168. Emil SIGERUS, etnolog, sec. al XX-lea
169. Ioan SLAVICI, scriitor, sec. al XIX-lea
170. Radu STANCA, scriitor, sec. al XX-lea
171. Dumitru STĂNILOAIE, teolog, sec. al XX-lea
172. Anton STEINWALD, pictor, sec. al XVIII-lea
173. Anton STEINVILLE, general, sec. al XVIII-lea
174. Thomas STRANOVIUS, pictor, sec. al XVI-lea
175. Janos Marton STOCK, pictor, sec. al XVIII-lea
176. Arthur ARZ VON STRAUSSENBURG, general, sec. al XX-lea
177. Andrei ŞAGUNA, teolog, sec. al XIX-lea
178. Octav ŞMIGHELSCHI, pictor, sec. al XIX-lea
179. Iosif STERCA ŞULUŢIU, om de ştiinţă, sec. al XIX-lea
180. Octavian TĂSLĂUOAN, om de ştiinţă, sec. al XIX-lea
181. Radu TEMPEA, om de cultură, sec. al XIX-lea
182. Georg Daniel TEUSCH, teolog, sec. al XIX-lea
183. Friedrich TEUSCH, teolog, sec. al XIX-lea
184. Ferdinand GRAF TIGE, general, sec. al XVIII-lea
185. Viorel TILEA, diplomat, sec. al XX-lea
186. Lukas TRAPOLDNER, tipograf, sec. al XVI-lea
187. Anton TRAUTENBERGER, primar şi comite al Sibiului, sec. al XV-lea
188. contele VETERANI, general imperial, sec. al XVII-lea
189. Thomas de VILLA HERMANNI, tipograf, sec. al XV-lea
190. Lucian VINŢAN, matematician, sec. al XX-lea
191. Morando VISCONTI, cartograf, sec. al XVII-lea
192. Aurel VLAICU, om de ştiinţă, sec. al XX-lea
193. Romulus VUIA, om de ştiinţă, sec. al XX-lea
194. contele WALLIS, guvernator al Transilvaniei, sec. al XVIII-lea
195. Johannes WAYDA, primar al Sibiului, sec. al XVI-lea
196. Johann WEST VON NEUSOL, organist, sec. al XVII-lea
197. Paul WIENER, episcop evanghelic, sec. al XVI-lea
198. Erwin WITTSTOCK, scriitor, sec. al XX-lea
199. Carl WOLFF, om de afaceri, sec. al XIX-lea
200. Paulus WOLFF, tipograf, sec. al XVII-lea

OMISSO MEDIO. Contestaţie la tabelul definitiv de creanţe. Termen

2010-05-16T17:41:00.004+03:00

Mai în glumă, mai în serios, nu pot să nu observ faptul că unii evoluează per saltum au OMISSO MEDIO.

Departe de mine intenţia de a supune această categorie unei conotaţii peiorative.

Din contră, observaţia este una admirativă.

Transformarea din larvă este într-adevăr spectaculoasă, chiar şi dacă pentru alte motive decât cele ale unui entomolog.

Metodele par a fi simple şi eficiente.

Fie intri slugă la doi stăpâni într-o variantă diferită de cea a lui Carlo Goldoni, variantă care presupune ca cel puţin unul dintre stăpâni să fie „om” politic, sau mai grav, politician.

Fie te lipeşti, din întâmplare, de un suflet mare şi bogat, cuvântul cheie fiind „întâmplare” şi fondul sonor fiind asigurat de ghiţă gheorghiu - dacă dragoste nu e… poate e altceva ?!

Fie câştigi la loto…de ce nu? Numai cu grijă să nu se afle de la cine „lo” şi cât de „to” şi mai ales pentru ce cartonaş ai „ridicat” premiul.

Asculta mai multe audio Diverse

Pretextul…speţa

PROCEDURA INSOLVENŢEI. CONTESTAŢIE LA TABELUL DEFINITIV DE CREANŢE. TERMEN.

art.75 şi 76 alin.1 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei
art.7 alin.1 teza I din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei.
art. 86 Cod procedură civilă.

Excepţia prevăzută de art.76, alin.(1) din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, se impune a fi interpretată în sensul că NU este decăzut din drepturi acel creditor căruia nu ia fost notificată deschiderea procedurii insolvenţei conform Codului de procedură civilă, respectiv potrivit normelor ce reglementează citaţiile şi comunicarea actelor de procedură, cuprinse în art.86 C.pr.civ.

Curtea de Apel Ploieşti

Prin contestaţia înregistrată în dosarului la data de 27.11.2008 creditoarea A.F.P. Ploieşti a contestat tabelul preliminar al creanţelor debitoarei S.C. P. S.A.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că a fost precizată creanţa iniţială cu suma de 857.238 lei reprezentând debite datorate la bugetul general consolidat al statului conform unor sentinţe, pronunţate de Tribunalul Prahova şi rămase definitive şi irevocabile. Creditoarea a susţinut că aceste creanţe suplimentare au fost precizate ca urmare a adreselor primite de la Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti şi solicită înscrierea în tabel cu suma totală de 47.562.454 lei.

Creditoarea A.F.P. Brăila a formulat de asemenea contestaţie la tabelul de creanţe solicitând înscrierea cu suma de 9.054 lei reprezentând creanţe fiscale conform documentelor justificative anexate şi nu doar cu suma de 341 cât a acceptat lichidatorul judiciar.

În susţinerea contestaţiei s-a arătat că a fost depusă o cerere de majorare a creanţelor, la data de 2.10.2008, cu suma de 8.713 lei, iar refuzul lichidatorului judiciar de a înscrie şi această sumă în tabel este nelegal, în condiţiile în care notificarea privind deschiderea procedurii a fost comunicată acesteia cu încălcarea prevederilor art.7, alin.(3), raportat la art.76, alin.(1) şi art.61-62 din Legea 85/2006 în sensul că NU a fost respectat termenul legal de comunicare.

Astfel, s-a susţinut că notificarea privind deschiderea procedurii, din 9.01.2008 a fost comunicată de lichidatorul judiciar la data de 15.01.2008, a fost înregistrată sub nr. 66375, iar termenul stabilit pentru depunerea declaraţiei de creanţă a fost până la data de 17.01.2008, rezultând că petenta a avut la dispoziţie doar o zi pentru a întocmi şi transmite cererea şi documentaţia necesară înscrierii în tabel.

Tribunalul Prahova – Secţia Comercială a respins ca neîntemeiate contestaţiile formulate.

Judecătorul sindic a reţinut că ULTERIOR întocmirii şi depunerii la dosar de către lichidatorul judiciar a tabelului definitiv al creanţelor debitoarei la data de 16.06.2008, creditoarea AFP Ploieşti a formulat o cerere de înscriere a creanţei precizate înregistrată la data de 29.09.2008 prin care a solicitat menţionarea în tabel a sumei suplimentare de 897.117 lei, creanţă ce rezultă din două sentinţe cu nr. 462/5.10.2005 şi 571/12.12.2005 pronunţate de Tribunalul Prahova rămase definitive şi irevocabile. Prin adresa cu nr. 3566/12.11.2008 lichidatorul judiciar a respins cererea de înscriere în tabel a creanţei suplimentare, în urma verificărilor efectuate constatând că cererea a fost formulată tardiv.

Se poate observa că cele două sentinţe invocate ca titluri de creanţă au rămas definitive şi irevocabile cu mult înainte de deschiderea procedurii insolvenţei în prezenta cauză, iar titulara iniţială a creanţei - Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti – a fost notificată pentru depunerea declaraţiei prin adresa cu nr. 2788/19.12.2007, aşa cum rezultă din confirmarea de primire nr. 8460/20.12.2007.

Pe cale de consecinţă, nefiind o creanţă născută ulterior deschiderii procedurii, iar creditorul având posibilitatea legală şi efectivă să solicite înscrierea în termen în tabelul de creanţe, tribunalul constată că în mod corect a apreciat lichidatorul judiciar când a respins cererea de înscriere a creanţei suplimentare ca fiind tardivă.

De asemenea, la data de 2.10.2008, creditorul AFP Brăila a depus cu adresa nr. 161688/2008 o cerere de majorare a creanţei bugetare înscrisă în tabloul creditorilor prin care a solicitat menţionarea în tabel şi a sumei de 8.713 lei reprezentând debite şi majorări de întârziere. Lichidatorul judiciar, cu adresa nr. 3566/12.11.2008 (fila 534) a respins cererea de înscriere a suplimentului în tabelul de creanţă, întrucât suma a fost tardiv pretinsă.

Creditoarea AFP Brăila a fost notificată pentru depunerea declaraţiei de creanţă prin adresa emisă la data de 9.01.2008 primită de aceasta la data de 14. 01.2008 aşa cum rezultă din confirmarea de primire nr. 4063/ 2008.

Împotriva sentinţei au declarat recurs creditoarele.

Recurenta creditoare A.F.P. Ploieşti a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeiniciei prin aceea că în mod greşit a respins contestaţia la tabelul de creanţe întocmit de lichidatorul judiciar, în temeiul art.75, alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, deoarece a precizat creanţa comunicată iniţial, ca urmare a adreselor primite, referitoare la debitul datorat la bugetul general consolidat al statului de S.C. P S.A., conform sentinţelor din 2005 pronunţate de Tribunalul Prahova, sentinţe rămase definitive şi irevocabile. De asemenea, s-a completat aceasta creanţă şi cu suma de 39.879 lei, sumă rezultată din declaraţiile şi deconturile de TVA depuse de către lichidatorul judiciar, după data deschiderii procedurii.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul admiterii cererii de înscriere suplimentară în tabelul de creanţe urmând ca instanţa să dispună lichidatorului judiciar să rectifice tabelul definitiv al creanţelor şi să înscrie A.F.P. Ploieşti cu suma totala de 76.140.386 lei, întrucât reprezintă sume datorate la bugetul general consolidat al creanţelor de S.C. P S.A. înainte de data deschiderii procedurii de faliment. În cazul în care lichidatorul judiciar apreciază că această creanţa nu poate fi considerata bugetară, s-a solicitat instanţei sa dispună lichidatorului judiciar să înscrie suma precizată în categoria creanţelor chirografare.

Recurenta creditoare A.F.P. Brăila menţionează că prima instanţa s-a pronunţat greşit cu privire la contestaţia împotriva tabelului de creanţe al societăţii debitoare S.C P. S.A.

Arată că este nelegal refuzul lichidatorului judiciar de a înscrie în tabloul de creanţe al debitoarei şi suplimentul de creanţă în sumă de 8.713 lei, deoarece notificarea privind deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei, i-a fost comunicată cu încălcarea dispoziţiilor art.7, alin.(3), raportat la art.76, alin.(1) şi art.61-62 din Legea nr. 85/2006, în sensul că NU a fost respectat termenul legal de comunicare către subscrisa.

Curtea a reţinut următoarele :

Potrivit dispoziţiilor art.75, alin.(1) din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut de art.73, alin.(2) şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

Aşa cum se poate observa, o contestaţie la tabelul de creanţe ulterioară termenului prevăzut în notificare se poate realiza doar în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.

În cauza de faţă aceste condiţii nu sunt îndeplinite.

Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art.76 alin.(1) din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu excepţia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.7, titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor până la expirarea termenului prevăzut de art. 62 alin.1 lit.b este decăzut, cât priveşte creanţele respective, din următoarele drepturi:

1. dreptul de a participa şi de a vota în cadrul adunării generale a creditorilo;

2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizării şi falimentului;

3. dreptul de aşi realiza creanţele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase .

Dispoziţiile art.7 din acelaşi act normativ, la care face trimitere articolul menţionat mai sus, arată în alineatul 3 că prin excepţie de la prevederile alin.1 se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii.

Această modalitate de comunicare a actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi de notificare a deschiderii procedurii este prevăzută ca o excepţie de la regula generală consacrată de art.7, alin.(1) teza I din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei , conform căreia: citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură , a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Astfel cum se poate observa aceste dispoziţii legale reglementează modalitatea de aducere la cunoştinţa creditorilor a faptului că a fost deschisă procedura insolvenţei faţă de societatea debitoare, nefăcând trimitere la termenele de depunere a declaraţiilor de creanţă. Or, este bine cunoscut principiul potrivit căruia excepţia este de strictă interpretare şi aplicare.

Aşa fiind, excepţia prevăzută de art.76 alin.(1) din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, se impune a fi interpretată în sensul că NU este decăzut din drepturi acel creditor căruia nu ia fost notificată deschiderea procedurii insolvenţei conform Codului de procedură civilă, respectiv potrivit normelor ce reglementează citaţiile şi comunicarea actelor de procedură, cuprinse în art. 86.

În caz contrar devine incidentă regula generală potrivit căreia titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor până la expirarea termenului prevăzut de art.62 alin.(1), lit.(b) este decăzut, cât priveşte creanţele respective, din drepturile prevăzute expres de lege.

Ambele recurente din prezenta cauză au fost notificate cu privire la deschiderea proceduri în condiţiile Codului de procedură civilă prin poştă, existând la dosar confirmările de primire.

Cu privire la declaraţia de completare a creanţei, se constată că această declaraţie nu a fost analizată de judecătorul sindic întrucât a fost formulată la data de 17.12.2008, iar contestaţia a fost înregistrată la data de 26.11.2008. Aşa fiind, pretenţiile recurentei creditoare nu pot fi analizate omisso medio direct de către instanţa de recurs.

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 304¹ şi 312 C.pr. civ., Curtea va respinge recursul formulat de A.F.P. Ploieşti şi A.F.P. Brăila ca nefondat.

Retragerea asociatului. Plata drepturilor cuvenite. Politically INcorrect

2010-04-07T19:12:00.015+03:00

Mi-am luat PC.
Political Correctness.
Asta nu înseamnă că îmi şi funcţionează.
Am o eroare de sistem şi parametri incoreţi.
Deci se poate să fiu politically INcorrect.
Am zis eroare? Pardon. Am vrut să spun Oroare.
În orice caz, am probleme cu conexiunea. Adică nu am conexiune.
Prin urmare dacă mi-ar fi funcţionat PC-ul aş fi putut spune că sistemul judiciar funcţionează cu mici excepţii, dar în situaţia dată…
Fiind politically INcorrect, nu încerc să minimalizez ofensa adusă sistemului juridic, în splendoarea sa instituţională, atunci când spun că e plin de INcompetenţi.
E adevărat că INcomptenţii sunt şi ei de mai multe feluri.
Mai valoroşi, la propriu, sunt cei INamovibili.
Nu pot fi clintiţi şi rămân să se pensioneze numai atunci când s-au dat toate cutiile de margarină.

Un exemplu:
O sentinţă a Tribunalului Sibiu!

Se admite în parte acţiunea comercială formulată de reclamantul X, în contradictoriu cu PÂRÂŢII: S.C. NI S.R.L., cu sediul în…, Y şi Z ambii cu domiciliul în Sibiu…şi în consecinţă:
Dispune retragerea din SOCIETATEA PÂRÂTĂ a reclamantului X;
Stabileşte noua structură a participării celorlalţi doi asociaţi la capitalul social după cum urmează: capitalul social constituit din 0000 părţi sociale se împarte între asociata Y şi asociatul Z.

Obligă PÂRÂŢII la plata către reclamant a sumei de 0000 lei reprezentând drepturile cuvenite acestuia pentru părţile sociale deţinute în cadrul societăţii pârâte.

Obligă PÂRÂŢII la plata către reclamant a sumei de 0000 lei cu titlu de DIVIDENDE.

Potrivit art.226, alin.(1), alin.(2) din legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, asociatul în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate: în cazurile prevăzute în actul constitutiv, cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi, în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când NU se realizează acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
În acest din urmă caz, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.

Potrivit sentinţei, societatea comercială NI S.R.L ÎMPREUNĂ cu asociaţii rămaşi în societate urmează să plătească diferite sume reprezentând drepturile cuvenite asociatului retras pentru părţile sociale deţinute în cadrul societăţii pârâte, precum şi dividende.

În solidar? Plata dividendelor?

Soluţiile posibile legale erau fie menţinerea mărimii capitalului social cu repartizarea părţilor sociale ale asociatului retras către ceilalţi asociaţi, în condiţiile în care aceştia din urmă şi-ar fi manifestat intenţia şi voinţa de a cumpăra părţile sociale, fie diminuarea capitalului social cu valoarea capitalului deţinut de asociatul retras, în condiţiile în care ceilalţi asociaţi nu au solicitat cumpărarea părţilor sociale ale asociatului retras.
În cazul în care asociaţii pârâţi NU solicită cumpărarea părţilor sociale deţinute de asociatul care doreşte să se retragă din societate, instanţa ar fi trebuit să dispună diminuarea capitalului social cu valoarea părţilor sociale deţinute de către reclamant şi în consecinţă să oblige SOCIETATEA PÂRÂTĂ la plata activului net cuvenit acestuia şi nu obligarea pârâţilor asociaţi la plata acestei sume.

Episodul imediat următor?

Curtea de Apel Alba Iulia!

Soluţionând recursul formulat împotriva sentinţei Tribunalului Sibiu, instanţa a reţinut PRINTRE ALTELE faptul că: în mod nelegal, instanţa de fond, cu ocazia stabilirii drepturilor cuvenite reclamantului pentru părţile sociale deţinute, a obligat TOŢI PÂRÂŢII – societatea comercială şi asociaţii rămaşi - la plata către reclamant a acestor drepturi, deşi la plata acestora NU POATE FI OBLIGATĂ DECÂT SOCIETATEA din care s-a retras, iar nu şi în solidar cu asociaţii care deţin cote diferite.